Baschet in Fotoliu Rulant, Clasificare:

Pentru a fi eligibil pentru a juca baschet în fotoliul rulant, un sportiv trebuie să aibă o dizabilitate fizică permanentă a membrelor inferioare care sa-l împiedice să fugă, să sară şi să pivoteze la fel ca un jucător fără dizabilităţi.

Odată ce un jucător a îndeplinit această cerinţă, el se califică pentru a juca în Sistemul de Clasificare a Sportivilor al Federaţiei Internaţionale de Baschet în Cărucior (IWBF).

Sportivilor li se atribuie o valoare de puncte de la 1,0 până la 4,5 conform nivelului funcţionalităţii lor fizice. Aceste puncte se cumulează apoi, unei echipe nefiindu-i permisă depăşirea a 14 puncte pentru cei cinci jucători de pe teren în orice moment. Aceasta garantează faptul că orice jucător, indiferent de gradul de dizabilitate, are un rol integral în cadrul structurii echipei.

Mişcările trunchiului şi stabilitatea observate în timpul competiţiei de baschet, şi nu diagnosticul medical, stau la baza clasificării jucătorilor.

Jucători cu 1 punct – Nu au mişcări ale membrelor şi au mişcări controlate reduse sau absente ale trunchiului. Echilibrul atât în direcţie anterioară cât şi laterală este afectat semnificativ şi sunt utilizate braţele pentru revenirea în poziţie verticală după o dezechilibrare. Aceşti jucători nu au stabilitate într-o situaţie de contact şi de obicei recuperează mingea cu o singură mână.

Jucători cu 2 puncte – De obicei nu au mişcări ale membrelor inferioare, dar au o mişcare parţial controlată a trunchiului în direcţie anterioară. Nu au mişcări laterale controlate sau rotaţia trunchiului. Jucătorii au o stabilitate limitată într-o situaţie de contact, utilizându-şi frecvent mâinile pentru a rămâne în poziţie verticală într-o coliziune.

Jucători cu 3 puncte – Pot avea unele mişcări ale membrelor inferioare. Au o mişcare controlată a trunchiului în direcţie anterioară până la podea şi înapoi şi au un anumit control al rotaţiei. Sportivii nu au un bun control al mişcării laterale a trunchiului, dar sunt mai stabili într-o situaţie de contact şi sunt capabili să recupereze confortabil mingea cu două mâini.

Jucători cu 4 puncte – Au mişcări normale ale trunchiului, dar din cauza unei funcţionalităţi reduse a membrelor inferioare, sunt incapabili să se încline lateral în ambele părţi complet controlat. Stabili în contact şi recuperarea mingii, cu mişcări anterioare şi de rotaţie normale.
Jucători cu 4,5 puncte – Jucători cu cea mai redusă dizabilitate pe teren. De obicei au doar o disfuncţie minimă a membrelor inferioare sau amputaţia unui singur picior sub genunchi. Mişcarea normală a trunchiului în toate direcţiile. Foarte stabili în contact şi recuperarea mingii.

Există situaţii în care un sportiv nu se încadrează exact în categoriile clasificării. În aceste cazuri, clasificatorii pot atribui unui jucător o jumătate de punct în plus sau în minus faţă de o anumită clasă. Aceasta duce la atribuirea unui punctaj de 1,5, 2,5 sau 3,5 jucătorilor. Totalul de 14 puncte al echipei nu se modifică în acest caz.

• Jucător cu 1 punct – Absenţa mişcării membrelor inferioare şi mişcări reduse sau absente ale trunchiului. Recuperarea mingii cu o singură mână.
• Jucător cu 2 puncte – Absenţa controlului membrelor inferioare, dar controlul parţial al trunchiului în direcţie anterioară. Utilizarea prizei mâinii pentru menţinerea stabilităţii într-o coliziune.
• Jucător cu 3 puncte – Poate avea o anumită mişcare a membrelor, un mai mare control al trunchiului. Poate recupera mingea cu 2 mâini.
• Jucător cu 4 puncte – Mişcare normală a trunchiului, dar funcţionalitate redusă a membrelor inferioare, incapacitate de a se înclina în ambele laterale complet controlat.
• Jucător cu 4,5 puncte – Aceşti jucători au cea mai redusă dizabilitate pe teren. De obicei, au o disfuncţie minimă a membrelor inferioare sau amputaţia unui singur picior sub genunchi. Mişcări normale ale trunchiului în toate direcţiile.

Baschet in Fotoliul Rulant, Regulament:

Cuprins:

REGULA NR.1 JOCUL
Articolul 1 Definiţii
REGULA NR. 2 – TERENUL DE JOC ŞI ECHIPAMENTUL
Articolul 2 Terenul de joc
Articolul 3 Echipamentul
REGULA NR 3 ECHIPELE
Articolul 4 Echipele
Articolul 5 Jucătorii  Accidente
Articolul 6 Căpitanul  Drepturi şi obligaţii
Articolul 7 Antrenorul Drepturi şi obligaţii
REGULA NR. 4 – REGULI DE JOC
Articolul 8 Timpul de joc, scor egal şi prelungiri
Articolul 9 Inceputul şi sfarşitul unei perioade sau a jocului
Articolul 10 – Stările mingii
Articolul 11 – Locul (poziţia) unui jucător şi al unui oficial
Articolul 12 – Angajare intre doi şi posesia mingii
Articolul 13 – Cum se joacă mingea
Articolul 14 – Controlul mingei
Articolul 15 – Jucător in acţiunea de aruncare
Articolul 16 – Coşul cand este reuşit şi valorile sale
Articolul 17 – Repunerea in joc din afara terenului
Articolul 18 – Timpul de intrerupere
Articoul  19 – Inlocuirea
Articolul 20 – Jocul pierdut prin forfait (neprezentare)
Articoul 21 – Jocul pierdut in condiţii speciale
REGULA NR. 5 – ABATERI
Articolul 22 – Abateri
Articolul 23 – Jucător in afară şi minge in afară de joc
Articolul 24 – Driblingul
Articolul 25 – Regula paşilor
Articolul 26 – Regula celor 3 secunde
Articolul 27 – Jucător marcat strans
Articolul 28 – Regula celor 8 secunde
Articolul 29 – Regula celor 24 secunde
Articolul 30 – Minge intoarsă in terenul din spate
Articolul 31 – Se lasă pagina goală pentru a se continuainumerotarea
REGULA NR. 6 – GREŞELI
Articolul 32 – Greşeli
Articolul 33 – Contactul : principii generale
Articolul 34 – Greşeala personală
Articolul 35 – Dubla greşeală
Articolul 36 – Greşealăinesportivă
Articolul 37 – Greşeală descalificatoare
Articolul 38 – Greşeală tehnică
Articolul 39 – Conflictul / incăierare
REGULA NR.7 PREVEDERI GENERALE (GENERALITĂŢI)
Articolul 40 – 5 greşeli de jucător
Articolul 41 – Greşeli de echipă : Sancţiuni
Articolul 42 – Situaţii speciale
Articolul 43 – Aruncări libere
Articolul 44 – Erori rectificabile
REGULA NR 8 ARBITRI, MASA OFICIALILOR, COMISARUL :
   OBLIGAŢII ŞI DREPTURI
Articolul 45 – Arbitri, oficialii şi comisarul
Articolul 46 – Arbitrul principal : obligaţii şi drepturi
Articolul 47 – Arbitrii : obligaţii şi drepturi
Articolul 48 – Scorerul şi asistentul lui : indatoriri
Articolul 49 – Cronometrorul : indatoriri
Articolul 50 – Operatorul de 24 secunde : indatoriri
REGULA NR. 9 – SISTEMUL DE CLASIFICARE A JUCĂTORILOR
Articolul 51 – Sistemul de clasificare prin puncte al jucătorilor
A SEMNALELE ARBITRILOR
B FOAIA DE ARBITRAJ
C PROCEDURA IN CAZ DE PROTEST
D CLASAMENTUL ECHIPELOR
E REGULI PENTRU TRANSMITEREA JOCURILOR LA TELEVIZIUNE (TV  TIME-OUTS)

CUPRINSUL DIAGRAMELOR:

DIAGRAMA 1 Terenul de joc in intregime

DIAGRAMA 2 Campul de restricţii

DIAGRAMA 3 2 puncte / 3 puncte  campul de marcare

DIAGRAMA 4 Tabela de scor şi spaţiul de inlocuiri

DIAGRAMA 5 Dimensiunile fotoliului rulant

DIAGRAMA 6 Principiul cilindrului

DIAGRAMA 7 Poziţia jucătorilor la aruncările libere

DIAGRAMA 8 Semnalele oficialilor

DIAGRAMA 9 Foaia de arbitraj

DIAGRAMA 10 Partea de sus a foii de arbitraj

DIAGRAMA 11 Inscrierea echipelor pe foaia de arbitraj

DIAGRAMA 12 Evoluţia scorului

DIAGRAMA 13 Evoluţia scorului. Bilanţul

DIAGRAMA 14 Partea de jos a foii de arbitraj

Regulile acestui sport baschet in fotoliul rulant sunt intocmite de Federaţia Internaţională de Baschet in Fotoliul Rulant (IWBF) şi au avut la bază experienţa multor ani de joc. La baza acestora stau insă, regulile Federaţiei Internaţionale de Baschet (FIBA).
In inţelesul integral al Regulamentului Oficial de Baschet in Fotoliul Rulant toate referirile la jucători, antrenori, oficial etc in sensul sexului masculin se referă in aceeaşi măsură şi la sexul feminin. Referirea in texte la un singur sex existăinumai din raţiuni practice.

REGULA NR. 1 JOCUL

Art. 1  Definiţii

1.1. Jocul de baschet in fotoliul rulant
Jocul de baschet in fotoliul rulant este jucat de două (2) echipe formate din cate cinci (5) jucători fiecare. Scopul fiecărei echipe este acela de a marca cat mai multe puncte in coşul echipei adverse şi de a impiedica echipa adversă să marcheze in propriul său coş.
Jocul de baschet in fotoliul rulant este controlat de arbitri, oficiali, un comisar şi un clasificator.

1.2. Coşul de baschet : propriu / al adversarilor
Coşul de baschet care este atacat reprezintă coşul echipei adverse iar cel care este apărat reprezintă propriul coş.

1.3. Caştigătorul jocului
Echipa care la sfarşitul jocului inregistrează mai multe puncte marcate decat celalată este declarată invingătoare.

REGULA NR. 2  TERENUL ŞI ECHIPAMENTUL

Art. 2  Terenul

2.1. Terenul de joc
Terenul de joc va fi plat, cu suprafaţă dură, fără obstacole (Diagrama 1) cu dimensiuni de 28 m lungime şi 15 m lăţime măsurabil in interiorul liniilor de margine.
Federaţiileinaţionale au autoritatea de a aproba, pentru competiţiile proprii, terenuri existente cu dimensiuni de minimum 26 m lungime şi 14 m lăţime

2.2. Liniile
Toate liniile trasate vor fi de aceeaşi culoare, preferabil alb, de 5 cm lăţime şi clar vizibile.

2.2.1. Liniile de margine
Terenul de joc va fi limitat de linii de margine, constituind linii de limitare a lungimii, linii de fund (in părţile mai scurte) şi linii de margine care constituie linii de limitare a lăţimii, linii laterale (in părţile mai lungi). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.

Orice obsatcol, incluzand băncile rezervelor, trebuie să se afle la cel puţin 2 m de terenul de joc.

Diagrama 1 Terenul de joc in intregime

2.2.2. Linia de centru, cercul central şi semicercurile
Linia de centru va fi marcată paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecărei linii laterale şi va fi prelungită cu 15 cm in afara fiecărei linii de tuşă.

Cercul central va fi marcat in centrul terenului de joc şi va avea raza de 1,80m măsurabilă de la marginea exterioară a circumferinţei. Dacă cercul in interior este colorat el trebuie să aibă aceeaşi culoare cu zonele de restricţie.

Semicercurile terenului de joc vor fi marcate pe terenul de joc, cu o rază de 1,80m măsurabile de la marginile exterioare ale circumferinţelor şi cu centrele lor la jumătatea liniilor de aruncare liberă (Diagrama 2).

2.2.3. Liniile de aruncări libere şi zonele de restricţie
Linia de aruncare liberă va fi marcată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară trebuie să se situeze la cel mult 5,80 m de marginea interioară a liniei de fund şi trebuie să aibă 3,60m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginară care uneşte mijlocul celor două linii de fund.

Zonele de restricţie trebuie să fie spaţiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncări libere şi liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte şi alta a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepţia liniilor de fund, fac parte din zona de restricţie. Interiorul acestor zone de restircţie pot fi colorate dar culoarea trebuie să fei aceeaşi cu cea din cercul central.

Spaţiile din lungul zonelor de restricţie, acelea unde se plasează jucătorii la aruncările libere, sunt marcate ca in Diagrama 2.

2.2.4. Zona de aruncare pentru 3 puncte
Zona de aruncare pentru 3 puncte a unei echipe (Diagramele 1 şi 3) trebuie să fie intreaga suprafaţă a terenului de joc, exceptand zona de langă coşul adversar şi liniile care o delimitează. Această zonă se compune din :
• Două linii marcate paralel cu liniile laterale, la o distanţă de 6,25 m de punctul de pe suprafaţa terenului de joc situat perpendicular pe centrul coşului adversar. Distanţa de la acest punct pană la marginea interioară a mijlocului liniei de fund este de 1,575 m, măsurabilă din partea interioară a acestei linii.
• Un semicerc cu raza de 6,25 m măsurată de la marginea exterioară a liniei care il delimitează (cu centrul in acelaşi punct ca in paragraful de mai sus) şi care interesectează liniile paralele.

2.2.5. Zonele băncilor echipelor
Cele două zone ale băncilor echipelor ( Diagrama 1) sunt situate in exteriorul terenului de joc, de o parte şi de alta a mesei oficialilor, pe aceeaşi latură a terenului cu aceasta. Aceste zone sunt marcate după cum urmează :
• Fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de cel puţin 2 m marcată in prelungirea liniei de fund şi prin o altă linie cu o lungime de cel puţin 2 m, trasată la 5 m distanţă de linia de centru şi perpendiculară pe linia laterală.
• in zona băncilor echipelor trebuie să existe 7 locuri rezervate antrenorilor şi inlocuitorilor echipei. Toţi jucătorii vor utiliza propriile lor fotolii rulante in aceste zone. Orice altă persoană trebuie să stea la distanţă de cel puţin 2 m in spatele băncii echipei.

2.3. Poziţia mesei oficialilor şi a spaţiului pentru inlocuitori (Diagrama 4)

Diagrama 4 Masa oficialilor şi spaţiul pentru inlocuitori

Art. 3 Echipamentul
  Pentru disputarea jocului este solicitat următorul echipament :
 Coşul şi anexele lui care constau din :
o Panouri
o Coşuri care conţin inele şi plase
o Suporturile de panouri trebuie să fie prevăzute cu apărătoare
 Mingii de baschet
 Cronometrul de joc
 Tabela de scor
 Aparat de 24 secunde
 Cronograf sau un dispozitiv (vizibil) corespunzător (diferit de cronometrul de joc) pentru măsurarea minutelor de intrerupere
 Două semnale sonore separate, distincte şi puternice
 Foaia de arbitraj
 Indicatoare pentru greşelile de jucător
 Indicatoare pentru greşelile de echipă
 Indicator de posesie a mingii (săgeţi)
 Suprafaţă de joc
 Teren de joc
 Lumini adecvate

Pentru mai multe detalii ale echipamentului de baschet se pot obţine de la Appendix-ul referitor la Echipamentul Jocului de Baschet.

3.1. Fotoliile Rulante
3.1.1. O atenţie specială trebuie acordată fotoliilor rulante avand in vedere că acestea sunt considerate ca făcand parte din jucători. Incălcarea următoarelor reguli referitoare la fotoliile rulante vor aduce penalizări.
3.1.2. Se permite folosirea unei singure perne pe fotoliul rulant. Aceasta trebuie să aibă dimensiuni care săinu depăşească 10cm grosime,excepţie pentru jucătorii claselor 3,5, 4 şi 4.5 puncte unde pernainu trebuie să depăşească 5 cm. In acelaşi timp perna trebuie să aibă densitatea şi consistenţa suficiente incat să-i permită flexibilitatea de atingere a colţurilor diametral opuse. Perna trebuie să fie pe formatul scaunului, săinu fie moale darinici rigidă. Pernainu trebuie să aibă margini rigide sau să fie confecţionată dintr-un material rigid, ci trebuie să permită un şezut in adiţie cu o pernă. (Vezi şi Art. 4.4.1.).
3.1.3. Bara de sprijin a picioarelor, bara protectoare orizontală sau alt sprijin pentru picioare prevazut la fotoliul rulantinu trebuie să fie mai inaltă de 11 cm de la sol măsurabilă de la sol la cel mai inalt punct al acestui sprijin.O asemenea bară poate fi dreaptă sau uşor curbată darinu poate fi ascuţită. Această măsură este luată pentru protecţia jucătorilor cand se află in mişcarea de propulsie a fotoliului rulant spre inainte şi se intalnesc cu alţii aflaţi in apărare.
3.1.4. Bara de sprijin a picioarelor trebuie să fie prevăzută cu apărători pe sub ea pentru ainu strica suprafaţa de joc la un eventual contact. Fotoliul rulant poate fi prevăzut, şi se permite aceasta, cu o rotiţă de siguranţă sub bara de sprijin a picioarelor şi una sub bara de sub fotoliul rulant, cea care uneşte axul celor două roţi. Aceste rotiţe sunt admise pentru a proteja suprafaţa de joc in cazul unor contacte mai dure intre jucători.

Comentariu :

Se pot utiliza mecanisme care sunt compuse din una sau cel mult două rotiţe care se ataşează barei de sub fotoliul rulant, rotiţă (rotiţe) care vine(vin) in contact cu solul numai in cazul unei dezechilibrări a jucătorului sau pot exista in contact cu solul permanent. Indiferent cate rotiţe au aceste mecanisme, ele nu trebuie să depăşească distanţa dintre cele două roţi mari, in interior. Cand jucătorul se află in şezand pe fotoliul rulant şi este in poziţie de propulsie, distanţa dintre rotiţa din faţă şi sol trebuie să fie de 2 cm. Rotiţia (rotiţele) din spateinu trebuie să depăşească lina verticală care coboară pe axul spătarului fotoliului rulant. Acest aliniament trebuie să se manifeste mai ales la mersul inapoi al fotoliului rulant.

Notă : in cadrul acestui paragraf trebuie să se inţeleagă că mecanismul anti-tip castor(s) nu inseamnă o roată, ci intreg mecanismul.
3.1.5. Inălţimea maximă cuprinsă intre cel mai inalt punct al spătarului fotoliului rulant, şezutul acestuia şi podea, nu trebuie să depăşească 53 cm cand castor(s)-ul din faţă este ridicat spre inapoi.
3.1.6. Un fotoliu rulant de baschet trebuie să fie prevăzut cu 3 sau 4 roţi de exemplu, cele două roţi mari ale fotoliului rulant in spate şi una sau două roţi mai mici in faţa lui. Roţile mari, incluzand anvelopele, pot avea un diametru de 69 cm.
3.1.7. In cazul in care fotoliul rulant are 3 roţi, rota cea mică (castorul) trebuie să fie localizată pe centru şi inauntrul barei orizontale de sprijin a picioarelor. O a doua roată mică (castor) poate fi adăugată la rotiţa cea mică a fotoliului rulant situată in faţă.
3.1.8. Fiecare roată mare a fotoliului rulant trebuie prevăzută cu cerc de care se realizează propulsia (handrim).
3.1.9. Nu se permite ca fotoliului rulant să i se ataşezeinici un fel de mecanism de conducere, oprire sau impingere. Manevrarea acestuia se realizeazăinumai de către jucător prin forţa sa manuală.
3.1.10. Nu se permite ca anvelopele sau castor(s) să lase urme pe suprafaţa de joc, să o deterioreze. Excepţii se pot intalni atunci cand se realizează demonstraţii şi chiar şi atunci aceste urme de pe suprafaţa terenului de joc trebuie să fie curăţate cu uşurinţă.
3.1.11. Braţe ale spătarului sau oricare alt suport ataşat pe fotoliul rulantinu trebuie să fie dincolo de linia picioarelor sau trunchiului in poziţie naturală de şezand.
3.1.12. Bara orizontală localizată in spatele spătarului trebuie să fie protejată in aşa fel incat să nu producă rănire la un eventual contact cu un jucător sau cu genunchii acestuia.

Diagrama 5 Dimensiunile Fotoliului Rulant

REGULA NR. 3  ECHIPELE

Art. 4 Echipele

4.1. Definiţie
4.1.1. Un membru al echipei este eligibil să joace pentru o echipă in momentul in care a fost legitimat să joace pentru echipa respectivă, in conformitate cu Regulamentul Jocului de Baschet in Fotoliul Rulant (RJBFR), in conformitate cu regulamentul competiţiei impus de forul organizator, incluzand limita de varstă, acolo unde este cazul.
4.1.2. Un membru al echipei are dreptul de joc in momentul in care a fost inscris pe foaia de arbitraj inainte de inceperea jocului şi atat timp cat nu a fost descalificat sau nu a comis 5 greşeli personale.
4.1.3. In timpul jocului un membru al echipei este :
• Jucător cand este pe terenul de joc şi este desemnat să joace
• Un inlocuitor cand nu se află pe terenul de joc dar are drept de joc
• Un jucător eliminat in urma comiterii a cinci (5) greşeli personale şi nu mai are drept de joc
4.1.4. In timpul unui interval de joc toţi membrii echipei care au drept de joc sunt consideraţi jucători.
4.2. Regulă
4.2.1. Fiecare echipă va fi compusă din :
• Nu mai mult de doisprezece (12) jucători cu drept de joc, inclusiv un căpitan
• Un antrenor şi, dacă o echipă doreşte, un antrenor secund
• Un maxim de cinci (5) insoţitori care au dreptul să stea pe banca echipei şi au responsabilităţi precise, ca de exemplu, manager, doctor, fizioterapist, statistician, interpret.
4.2.2. Cinci (5) jucători din fiecare echipă trebuie să se afle pe teren in timpul jocului şi vor putea fi inlocuiţi.
4.2.3. Un inlocuitor devine jucător şi un jucător devine inlocuitor, atunci cand :
• Arbitrul a făcut semn inlocuitorului să intre pe terenul de joc
• In timpul unui minut de intrerupere sau a unui interval de joc, un inlocuitor anunţă scorerului schimbarea unui jucător.
4.3. Echipamentul jucătorilor
4.3.1. Echipamentul jucătorilor unei echipe se compune din :
• Tricouri (maieuri) cu aceeaşi culoare dominantă pe faţă şi pe spate. Toţi jucătorii trebuie să aibă tricourile (maieurile) băgate in şorturi in timpul jocului. Este permisă folosirea echipamentului totul dintr-o bucată.
• Tricourile cu manecă scurtă (T-shirts) pot fi purtate pe sub maieuri. Tricourile trebuie să fie de aceeaşi culoare cu maieurile.
• Şorturile trebuie să fie de aceeaşi culoare dominantă pe faţă şi pe spate dar nu este obligatoriu să fie de aceeaşi culoare cu maieurile.
• Lenjeria de corp, de protecţie, care depăşeşte şorturile poate fi purtată cu condiţia ca aceasta să aibă o culoare unică, identică cu a şortului.
4.3.2. Fiecare jucător trebuie să poarte maieuri (tricouri) numerotate pe faţă şi pe spate cu cifre pline, de o culoare unică care să contrasteze cu cea a maieurilor (tricourilor). numerele trebuie să fie perfect vizibile şi :
• Cele care se află pe spate trebuie să aibă cel puţin douăzeci (20) cm inălţime
• Cele care se află pe faţă trebuie să aibă cel puţin zece (10) cm inălţime
• Cifrele nu pot avea mai puţin de doi (2) cm lăţime.
• Echipele trebuie să utilizeze numere de la patru (4) pană la cincisprezece (15). Federaţiile naţionale au autoritatea să aprobe, pentru competiţiile interne, orice număr de maxim două (2) cifre.
• Jucătorii aceeaşi echipe trebuie să nu aibă acelaşi număr.
• Orice reclamă sau logo trebuie să fie la cel puţin cinci (5) cm distanţă de numere
4.3.3. Echipele trebuie să aibă un minimum de două randuri de maieuri (tricouri) şi :
• Prima echipă inscrisă in programul jocurilor (denumită şi echipa gazdă) trebuie să poarte maieuri de culoare deschisă (de preferinţă culoare albă)
• Cea de a doua echipă inscrisă in programul jocurilor (denumită echipa oaspete) trebuie să poarte maieuri (tricouri) de culoare inchisă.
• Totuşi, dacă cele două echipe se inţeleg pot schimba culorile maieurilor (tricourilor).
4.3.4. Fotoliile fără bară de sprijin a picioarelor nu sunt permise in joc.
4.4. Alt echipament
4.4.1. Tot echipamentul folosit de jucător trebuie să fie adecvat jocului de baschet. Orice echipament care este conceput astfel incat să mărească talia sau viteza sau care intr-un mod sau altul să avantajezeineloial un jucător nu este permis.
4.4.2. Jucătorii nu trebuie să poarte echipament (obiecte) care pot cauza accidentarea celorlalţi jucători.
 Nu sunt permise următoarele :
• Echipamentul de protecţie pentru degete, maini, incheieturi, coate, antebraţe care este confecţionat din piele, plastic moale, metal sau alte materiale dure, chiar dacă sunt acoperite cu bandaj sau cu un capitonaj moale
• Obiecte care pot tăia sau zgaria (unghiile trebuie tăiate scurt)
• Ornamente de cap, accesorii de păr şi bijuterii
 Sunt permise următoarele :
• Echipamentul de protecţie pentru umeri, braţe, coapse, gambe dacă acesta este capitonat corespunzător
• Genunchiere dacă sunt corespunzător capitonate
• Echipamentul de protecţie pentru fracturile deinas chiar dacă acesta este confecţionat dintr-un material dur
• Ochelari dacă nu pun in pericol pe ceilalţi jucători
• Benzi pentru cap care nu trebuie să depăşească cinci (5) cm lăţime confecţionate din materialeineabrazive, unicolor, din plastic moale sau cauciuc.
4.4.3. Orice alt echipament care nu este menţionat in acest regulament trebuie să fie aprobat de Comisia Tehnică a Federaţiei Internaţionale de Baschet in Fotoliul Rulant (IWBF)

Art. 5 Jucători : Accidentarea
5.1. In cazul in care un jucător este accidentat, jocul este oprit de către arbitri.
5.2. Dacă mingea este vie in momentul producerii unui accident, arbitrii se vor abţine să fluiere pană cand faza de joc nu se va termina, adică pană cand echipa care are controlul mingei va arunca la coş, va pierde posesia mingei fără a o juca sau dacă mingea va deveni moartă. Totuşi, dacă este necesar a se proteja un jucător accidentat, arbitrii pot fluiera intreruperea jocului.
5.3. Dacă jucătorul accidentat nu poate continua jocul imediat (in aproximativ 15 secunde) sau primeşte ingrijiri, el trebuie inlocuit sau echipa sa va continua jocul in mai puţini de cinci (5) jucători.
5.4. Antrenorii, antrenorii secunzi, inlocuitorii şi insoţitorii pot intra pe teren, cu permisiunea unui arbitru pentru a acorda ajutor jucătorului accidentat, inainte ca acesta să fie inlocuit.
5.5. Un doctor poate intra pe teren, fără permisiunea unui arbitru, dacă după părerea sa, jucătorul accidentatinecesită ingrijiri medicale urgente.
5.6. In timpul jocului, orice jucător care sangerează sau prezintă răni deschise trebuie inlocuit imediat. Jucătorul se poate reintoarce pe teren după ce sangerarea a fost oprită şi zona afectată sau rana deschisă a fost complet şi perfect bandajată. Dacă jucătorul accidentat sau orice jucător care sangerează sau care prezintă răni deschise se reface in timpul unui minut de intrerupere acordat uneia dintre echipe iar timpul de joc este in continuare oprit, acel jucător poate continua jocul.
5.7. Dacă jucătorul accidentat beneficiază de aruncări libere, ele trebuie să fie executate de către inlocuitorul său care nu poate fi schimbat decat după ce cronometrul jocului a fost pornit şi oprit dininou.
5.8. Jucătorii care au fost desemnaţi de antrenor să inceapă jocul (in primii cinci) pot fi inlocuiţi in cazul unei accidentări. In acest caz şi adversarii au dreptul la acelaşi număr de schimbări de jucători, dacă doresc acest lucru.

Art. 6 Căpitanul : Obligaţii şi drepturi
6.1. Căpitanul este un jucător care reprezintă echipa sa pe teren. El se poate adresa intr-o manieră politicoasă arbitrilor in timpul jocului obţinand informaţii esenţiale dar numai cand mingea este moartă şi cronometrul de joc oprit.
6.2. Căpitanul echipei poate acţiona şi ca antrenor.
6.3. In cazul in care o echipă protestează impotriva rezultatului jocului, căpitanul acesteia trebuie să-l informeze pe arbitrul principal, imediat după terminarea jocului, moment in care el va semna foaia de arbitraj, in spaţiul corespunzător foii marcat cu Semnătura căpitanului in caz de protest.

Art. 7 Antrenorul : Obligaţii şi drepturi
7.1. Cu cel puţin douăzeci (20) minute inainte de ora fixată pentru inceperea jocului, fiecare antrenor sau reprezentantul lui va prezenta scorerului lista cu numele şi numerele corespunzătoare jucătorilor cu drept de joc, precum şi numele căpitanului, antrenorului principal şi al celui secund. Toţi membrii echipei al căror nume se află pe foaia de arbitraj au dreptul să joace, chiar dacă ei ajung după inceperea jocului.
7.2. Cu cel puţin zece (10) minute inainte de inceperea jocului, fiecare antrenor va confirma acordul său cu privire la numele şi numerele jucătorilor precum şi al antrenorilor inscrişi pe foaia de arbitraj şi va semna foaia. In acelaşi timp, antrenorii vor indica primii cinci (5) jucători care vor incepe jocul. Antrenorul echipei va fi primul care va efectua aceste acţiuni.
7.3. Antrenorii şi antrenorii secunzi (ca şi inlocuitorii şi insoţitorii echipelor) sunt singurele persoane care au dreptul să rămană in zona băncilor echipelor lor, cu excepţia cazului in care nu respectă prevederile prezentului regulament.
7.4. Antrenorul şi antrenorul secund pot merge la masa oficialilor pentru a obţine informaţii statistice numai cand mingea este moartă şi cronometrul jocului oprit.
7.5. Numai antrenorului principal i se permite să stea in picioare pe tot parcursul jocului. El se poate adresa verbal jucătorilor săi cu condiţia să rămană in zona băncii echipei sale.
7.6. Dacă există un antrenor secund, numele său trebuie inscris pe foaia de arbitraj inainte de inceperea jocului (semnătura sa nu este obligatorie). El işi va asuma toate obligaţiile şi drepturile antrenorului principal dacă acesta, din motive diferite, nu este apt să continue.
7.7. Cand căpitanul părăseşte terenul de joc, antrenorul echipei va informa arbitrul despre numărul jucătorului care il va inlocui pe acesta in funcţia de căpitan pe tot parcursul timpului in care acesta nu va fi in teren.
7.8. Căpitanul echipei poate indeplini funcţia de antrenor dacă echipa nu are antrenor sau dacă antrenorul nu-şi poate indeplini funcţiile şi dacă echipa nu are antrenor secund inscris in foaia de arbitraj (sau dacă acesta din urmă nu işi poate indeplini atribuţiile). Dacă căpitanul echipei trebuie să părăsească terenul, el poate continua să indeplinească funcţia de antrenor. Dacă el trebuie să părăsească terenul ca urmare a unei greşeli descalificatoare sau nu mai poate funcţiona ca antrenor, inlocuitorul său in funcţia de căpitan il va inlocui şi ca antrenor.
7.9. Antrenorul va desemna jucătorul care va executa aruncările libere in toate situaţiile cand jucătorul care execută aruncările libere nu este desemnat prin regulament.

REGULA NR. 4  REGULI DE JOC

Art. 8. Timp de joc, scor egal şi prelungiri

8.1. Jocul constă in patru (4) perioade de cate zece (10) minute.
8.2. Vor exista pauze de cate două (2) minute intre prima şi a doua perioadă de joc (prima jumătate), intre a treia şi a patra perioadă de joc ( a doua jumătate) şi inainte de fiecare prelungire.
8.3. Intervalul (pauza) dintre reprize va fi de cincisprezece (15) minute.
8.4. Va exista un interval de timp de douăzeci (20) minute inainte de inceputul jocului care va constitui un interval de joc.
8.5. Un interval de joc incepe :
• Cu douăzeci (20) minute inainte de ora la care jocul a fost programat să inceapă
• Cand semnalul cronometrului de joc anunţă sfarşitul unei perioadei
8.6. Un interval de joc se termină :
• La inceputul primei perioade de joc cand mingea este atinsă regulamentar de unul din cei doi săritori care au luat parte la angajarea intre doi
• La inceputul tuturor celorlalte perioade de joc cand mingea este atinsă legal de un jucător din teren, in urma unei repuneri in joc
8.7. Dacă jocul este egal la terminarea celei de a patra perioade, jocul va continua cu cate prelungiri de cinci (5) minute suntinecesare pentru a decide un invingător.
8.8. Dacă o greşeală este comisă cu puţin timp inainte sau chiar in timp ce sună semnalul sonor care anunţă terminarea timpului de joc, orice eventuală aruncare / aruncări libere trebuie să fie executată / executate.
8.9. Dacă in urma executării aruncării / aruncărilor libere esteinecesară o prelungire, atunci toate greşelile care se produc după terminarea timpului de joc trebuie să fie considerate că s-au produs in timpul unui interval de joc şi aruncarea / aruncările liberă/libere va/vor fi executată(e) inainte de inceperea prelungirii.

Art. 9 Inceputul şi sfarşitul unei perioade sau a jocului
9.1. Prima perioadă de joc incepe atunci cind unul din cei doi săritori care au luat
parte la angajarea intre doi atinge in mod regulamentar mingea.
9.2. Toate celelalte perioade de joc incep cand mingea este atinsă legal de un jucător din teren, in urma unei repuneri in joc din afara terenului.
9.3. Jocul nu poate incepe dacă una dintre echipe nu are in teren cinci (5) jucători gata de joc.
9.4. Pentru toate jocurile, echipa menţionată prima in program (echipa gazdă) va avea coşul propriu şi banca proprie a echipei in stanga mesei oficiale privind cu faţa spre terenul de joc. Totuşi, dacă, echipele se pun de acord, ele pot inversa băncile şi / sau coşurile.
9.5. Inaintea primei şi a celei de a treia perioade de joc, echipele au dreptul să se incălzească in jumătatea de teren in care se găseşte coşul adversarilor.
9.6. Echipele vor schimba coşurile inaintea inceperii celei de a doua jumătăţi /reprize.
9.7. In cazul prelungirilor, acestea toate cate vor fi, vor fi jucate la aceleaşi coşuri la care s-a jucat in cea de a patra jumătate / repriză.
9.8. O perioadă, o prelungire sau jocul trebuie să se termine cand semnalul cronometrului de joc va suna pentru a anunţa terminarea timpului de joc.

Art.10 Stările mingii
10.1. Mingea poate fi in stare vie sau in stare moartă.
10.2. Mingea devine vie cand :
• in timpul unei angajări intre doi, mingea este regulamentar atinsă de unul dintre săritori
• in timpul aruncării libere mingea este la dispoziţia jucătorului care urmează să execute aruncarea / aruncările libere
• in timpul repunerii in joc din afara limitelor terenului mingea este la dispoziţia jucătorului care efectuează repunerea in joc
10.3. Mingea devine moartă cand :
• A fost reuşit un coş din acţiune sau o aruncare liberă
• Un arbitru fluieră cand mingea este vie
• Este vizibil că mingea nu va intra in coş in urma unei aruncări libere care va fi urmată de :
o Una sau mai multe aruncări libere
o Oinouă sancţiune (aruncare / aruncări libere) şi / sau o repunere in joc din afara limitelor terenului
• Se aude semnalul controlorului de 24 secunde in timp ce o echipă controlează mingea vie
• Mingea care este deja in aer ca urmare a unei aruncări la coş din acţiune este atinsă de un jucător al uneia dintre echipe, după :
o Ce un arbitru a fluierat
o Se aude semnalul sonor al sfarşitului de joc al unei perioade
o Ce se aude semnalul controlorului de 24 secunde
10.4. Mingea nu devine moartă şi punctele trebuie să acordate dacă ele au fost reuşite, atunci cand :
• Mingea este in aer in urma unei aruncări la coş din acţiune şi :
o Un arbitru fluieră
o Se aude semnalul sonor pentru sfarşitul unei perioade
o Se aude semnalul controlorului de 24 secunde
• Mingea este in aer după o aruncare liberă şi un arbitru fluieră pentru a sancţiona o infracţiune, alta decat cea comisă de executantul aruncărilor
• Un jucător comite o greşeală asupra oricărui adversar in timp ce mingea este sub controlul echipei adverse şi un component al acestei echipe este intr-o situaţie de aruncare la coş din acţiune care se termină printr-o mişcare continuă care a fost incepută inainte de a se produce greşeala
Aceste prevederi nu se aplică şi coşul trebuie să conteze, dacă după ce un arbitru a fluierat :
• Se aude semnalul cronometrului de sfarşitul timpului de joc
• Se aude semnalul operatorului de 24 secunde
• Este executată in intregime oinouă acţiune de aruncare la coş

Art. 11.Poziţia unui jucător şi a unui arbitru
11.1 Poziţia unui jucător este determinată de locul unde fotoliul său rulant atinge podeaua.
11.2 Poziţia unui arbitru este determinată in aceeaşi manieră cu cea a jucătorului. Dacă o minge atinge un arbitru se consideră că ea a atins podeaua in locul in care se găseşte arbitrul.

Art. 12. Angajare intre doi şi posesie alternativă
11.3 Definiţie
12.1.1. O angajare intre doi se produce atunci cand un arbitru aruncă mingea intre doi jucători adverşi in centrul central al terenului, la inceputul perioadei de joc.
12.1.2. O minge ţinută este atunci cand unul sau mai mulţi jucători ţin mingea cu o mană sau cu ambele de aşa manieră incat nici unul din ei nu poate intra in posesia acesteia fără să producă o infracţiune.
12.2 Procedură
12.2.1 Fiecare jucător participant la angajare trebuie să aibă fotoliul rulant in interiorul semicercului cel mai apropiat de coşul său, cu roata cat mai aproape de linia de centru a cercului.
12.2.2 Jucătorii aceleaşi echipe nu pot ocupa poziţii vecine in jurul cercului dacă un adversar doreşte să se intercaleze.
12.2.3 Arbitrul va arunca mingea, după aceea, vertical, la o inălţime la careinici unul din cei doi jucători nu o poate atinge
12.2.4 Mingea trebuie lovită cu o mană sau cu două de unul din jucătorii implicaţi in angajare după ce aceasta a atins punctul vertical cel mai inalt.
12.2.5 Nici unul din cei doi jucători angajaţi nu trebuie să părăsească locul inainte ca mingea să fi fost atinsă regulamentar.
12.2.6 Nici unul din cei doi jucători nu poate prinde mingea şiinici să o atingă mai mult de două ori inainte ca aceasta să fi atins terenul sau de unul din cei opt (8) jucători care nu au luat parte la angajare.
12.2.7 Dacă mingea nu a fost atinsă deinici unul din cei doi jucători implicaţi in angajare, aceasta se repetă.
12.2.8 Nici o partea a celor opt (8) jucători sau a fotoliilor lor rulante nu trebuie să fie pe sau deasupra liniei care delimitează cercul (cilindrul) mai inainte ca mingea să fie atinsă de unul din cei doi jucători implicaţi in angajare.
O infracţiune la Art. 12.2.1, 12.2.4, 12.2.5, 12.2.6, şi 12.2.8 reprezintă o abatere.
12.3 Situaţii de angajare intre doi
O situaţie de angajare intre doi se produce cand :
• Arbitrul fluieră o minge ţinută
• Mingea iese in afara terenului şi arbitrii sunt indecişi sau nu sunt de acord in ceea ce priveşte ultimul jucător care a atins mingea
• Se produce o dublă abatere in procedura de executare a ultimei sau a singurei aruncări libere
• minge vie rămane prinsă in suportul coşului (excepţie intre aruncările libere)
• Mingea devine moartă in cazul in care nici una din echipe nu deţine controlul acesteia şi nici dreptul de posesie pentru o repunere in joc
• In cazul cand după anularea unor sancţiuni echivalente impotriva ambelor echipe nu mai răman de executat alte sancţiuni şiinici una din echipe nu a avut controlul mingii sau dreptul la minge inainte de producerea primei greşeli sau a primei abateri
• Incepe orice altă perioadă de joc cu excepţia primei de la inceputul jocului
12.4 Posesia alternativă
12.4.1 Posesia alternativă este o metodă in urma căreia o minge devine vie consecutiv unei repuneri in joc din afara terenului şi care va inlocui in acest fel repunerea prin angajare intre doi
12.4.2 In toate situaţiile de angajare intre doi, echipele vor primi alternativ mingea pentru o repunere in joc din punctul cel mai apropiat de locul producerii situaţiei de angajare intre doi.
12.4.3 Echipa care nu obţine controlul mingii vii in teren după angajarea intre doi jucători efectuată la inceputul perioadei (reprizei) va fi prima care va incepe procedura de posesie alternativă.
12.4.4 Echipa care are dreptul la posesia alternativă la sfarşitul unei perioade de joc va incepe următoarea perioadă de joc cu o repunere a mingii din dreptul prelungirii liniei de centru, pe partea opusă mesei oficialilor.
12.4.5 Procedura de posesie alternativă
• incepe atunci cand mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere in joc
• Se termină cand :
o Mingea atinge sau este atinsă legal de un jucător din interiorul terenului
o Echipa care efectuează repunerea comite o abatere
o O minge vie rămane prinsă in suporţii coşului in timpul unei repuneri
12.4.6 Echipa care are dreptul la minge pentru efectuarea repunerii in joc in baza regulii posesiei alternative trebuie să fie indicată printr-o săgeată poziţionată in direcţia coşului advers. Direcţia indicată de săgeată va fi schimbată imediat după ce repunerea in joc a fost terminată.
12.4.7 Dreptul de a face o repunere in joc, in baza posesiei alternative, se pierde dacă echipa care efectuează repunerea comite o abatere de la prevederile regulilor privind repunerea mingii in joc. Săgeata pentru posesie alternativă va fi inversată şi va arăta că cealaltă echipă are dreptul la posesie alternativă la următoarea situaţie de angajare intre doi. Jocul va fi reluat prin acordarea mingii pentru repunere in joc adversarilor echipei care a comis abaterea ca şi in cazul unei abateri oarecare (nu ca pentru o repunere in joc prin regula posesiei alternative).
12.4.8 O greşeală comisă de una din echipe :
• inaintea inceperii unei perioade, alta decat prima, sau
• in timpul unei repuneri in joc in cadrul posesiei alternative nu cauzează pierderea de către echipă a dreptului la următoarea posesie alternativă.
Dacă o asemenea greşeală apare in timpul unei repuneri in joc a mingii la inceputul unei perioade, după ce mingea a fost pusă la dispoziţia jucătorului dar inainte ca aceasta să fie atinsă legal de un jucător din teren, atunci se consideră că greşeala a apărut in timpul de joc şi se vor acorda penalităţile corespunzătoare.

Art.13 Cum se joacă mingea
13.1. Definiţie
In timpul jocului mingea este jucată numai cu mana (mainile) şi poate fi pasată, aruncată, atinsă, rostogolită sau driblată in orice direcţie, in limitele admise de acest regulament
13.2. Regulă
13.2.1. A pune mingea, in mod deliberat, in fotoliul rulant, a o lovi sau a o bloca cu orice parte a piciorului sau cu pumnul constituie o abatere. Totuşi, in mod accidental, a veni in contact cu orice parte a corpului sau a atinge mingea cu fotoliul rulant sau cu orice parte a piciorului, nu constituie abatere.

Art.14 Controlul mingii
14.1. Controlul mingii de către o echipă incepe cand un jucător al acelei echipe controlează o minge vie pe care o ţine sau o driblează sau cand are o minge vie la dispoziţia sa.
14.2. Controlul mingii de către o echipă continuă cand :
• Un jucător al acelei echipe controlează o minge vie
• Mingea este pasată intre coechipieri.
14.3. Controlul mingii de către o echipă se termină cand :
• Un adversar preia controlul mingii
• Mingea devine moartă
• Cand mingea părăseşte mana (mainile) jucătorului in urma unei aruncări la coş din acţiune sau a unei aruncări libere
14.4. Constituie o abatere pentru un jucător care atunci cand controlează mingea sau aşteaptă să controleze mingea:
14.4.1. Atinge podeaua cu orice parte a corpului cu excepţia manii (mainilor) sau
14.4.2. Se inclină inainte şi inapoi in fotoliul rulant făcand astfel ca o partea a acestuia să atingă podeaua.

Art.15 Jucător in acţiunea de aruncare la coş
15.1. O aruncare la coş din acţiune sau o aruncare liberă este atunci cand mingea este ţinută in mana (mainile) unui jucător şi este aruncată prin aer spre coşul advers.
O lovire este atunci cand mingea este direcţionată cu mana (mainile) spre coşul advers.
O aruncare de sus (cock) este poziţia de aruncare cand mana (mainile) sunt puse pe partea superioară a mingii acoperind parţial sau total mingea şi se pregăteşte sau se aruncă cu forţă spre coşul advers.
15.2. Acţiunea de aruncare la coş
• Incepe cand jucătorul iniţiază o mişcare continuăinormală care precede aruncarea mingii şi care, după părerea arbitrului, reprezintă inceputul tentativei de a introduce mingea in coşul adversarului prin aruncare, voleibalare sau aruncare de sus. nu este esenţial ca mingea să părăsească mana /mainile jucătorului. Jucătorul care aruncă poate avea braţul ţinut de adversar şi chiar dacă acest lucru il impiedică să finalizeze se poate considera că acesta a făcut o incercare reală de aruncare la coş din acţiune.
• Se termină cand mingea a părăsit mana / mainile jucătorului şi urmările aruncării sunt terminate(de exemplu, mana / mainile jucătorului sunt indreptate către podea sau către fotoliul rulant in cazul unei aruncări la coş pe sub mană). Jucătorul care aruncă poate avea braţul ţinut de adversar şi chiar dacă acest lucru il impiedică să finalizeze se poate considera că acesta a făcut o incercare reală de aruncare la coş din acţiune. nu este esenţial ca mingea să părăsească mana /mainile jucătorului. nu există o relaţie directă intre numărul legal de impingeri de fotoliu rulant efectuate şi acţiunea de aruncare la coş.
15.3. O mişcare continuă in acţiunea de aruncare la coş :
• Incepe cand mingea se află in mana / mainile jucătorului care execută o mişcare de aruncare, de obicei in sus, in direcţia coşului
• Poate include mişcarea braţului / braţelor, a corpului sau a fotoliului rulant folosite de jucător in incercarea sa de aruncare la coş din acţiune
• Se termină dacă este efectuată o mişcare de aruncare la coş din acţiune in �ntregime, nouă.

Art.16 Coş: cand este reuşit şi valorile sale
16.1. Definiţie
16.1.1. Un coş este reuşit cand o minge vie intră in coş pe deasupra, rămane inăuntru şi depăşeşte nivelul inelului.
16.1.2. O minge este considerată in coş chiar dacă cea mai mică parte a sa este in interior şi subinivelul inelului.
16.2. Regulă
16.2.1. Un coş reuşit din acţiune este atribuit echipei care a atacat coşul in care mingea a fost aruncată, după cum urmează :
• Un coş reuşit in urma unei aruncări libere contează un punct (1)
• Un coş reuşit din zona coşului de două puncte contează două puncte (2)
• Un coş reuşit din zona coşului de trei puncte contează trei puncte (3)
Comentariu : de exemplu, cele două roţi mari ale fotoliului rulant trebuie să fie in zona de 3 puncte iar cele două roţi mici şi castorul pot fi pe linia zonei de 3 puncte.
16.2.2. Dacă un jucător inscrie in mod accidental in propriul coş, coşul contează două (2) puncte şi vor fi inregistrate in contul căpitanului echipei adverse.
16.2.3. Dacă un jucător inscrie in mod deliberat in propriul coş, aceasta constituie o abatere şi coşul nu ar trebui să conteze.
16.2.4. Dacă un jucător face ca mingea să intre in coş de jos in sus constituie o abatere.

Art.17 Repunerea in joc din afara terenului
17.1 Definiţie
17.1.1. Repunere in joc din afara terenului este atunci cand mingea este pasată in interiorul terenului de către un jucător care se află in afara acestuia.
17.2. Procedură
17.2.1. Un arbitru trebuie să inmaneze sau să pună la dispoziţie mingea jucătorului care urmează să repună mingea in joc. Arbitrul poate să arunce sau să paseze cu pămantul mingea jucătorului care va efectua repunerea in joc, cu condiţia să :
Arbitrul nu este la o distanţă mai mare de patru (4) metri de jucătorul care urmează să  repună mingea in joc
Jucătorul care urmează să repună mingea in joc se află in locul corect indicat de arbitru
17.2.2. Jucătorul trebuie să repună mingea din locul cel mai apropiat de cel unde s-a produs infracţiunea sancţionată de arbitru sau unde jocul a fost oprit, excepţie direct din spatele panoului.
17.2.3. La inceputul unei perioade, in afară de prima, sau in urma unei / unor aruncări libere acordate consecutiv unei greşeli tehnice, antisportive sau descalificatoare, mingea va fi repusă in joc din afara terenului, de la mijlocul acestuia, din partea opusă mesei scorerului, indiferent dacă ultima aruncare liberă a fost sau nu reuşită. Jucătorul va avea roţile de o parte şi de alta a prelungirii liniei de centru şi poate pasa mingea unui coechipier in orice punct din terenul de joc.
17.2.4. Ca urmare a comiterii unei greşeli personale de unul din jucătorii echipei care controlează mingea vie sau de echipa care avea dreptul la o repunere in joc din afara terenului, repunerea se execută din cel mai apropiat punct de locul producerii infracţiunii.
17.2.5. Ori de cate ori mingea intră in coş dar aruncarea din acţiune sau aruncarea liberă nu este validată, repunerea mingii se va face dintr-un loc situat in exteriorul terenului, in prelungirea liniei de aruncări libere.
17.2.6. Ca urmare a unui coş din acţiune sau după ultima sau singura aruncare reuşită :
• Orice jucător al echipei care nu a marcat are dreptul de a repune mingea in joc, in orice punct, de la linia de fund, in partea de teren unde coşul a fost reuşit
• Acest lucru se va aplica după ce un arbitru a inmanat sau a pus mingea la dispoziţia unui jucător după un minut de intrerupere sau după orice oprire a jocului ca urmare a realizării unui coş din acţiune sau din aruncare liberă
• Jucătorul care repune mingea in joc se poate mişca lateral şi / sau in spate şi poate pasa mingea unui coechipier care se află de asemenea pe sau in spatele liniei de fund dar numărarea celor cinci (5) secunde incepe din momentul in care mingea este la dispoziţia primului jucător aflat in afara terenului
17.3. Regulă
17.3.1. Un jucător care repune mingea din afara terenului de joc nu trebuie :
• Să intarzie mai mult de cinci (5) secunde pentru a repune mingea in joc
• Să păşească in teren avand mingea in mană / maini
• Să facă astfel incat mingea să ajungă direct in afara terenului de joc fără să fi fost atinsă de un alt jucător
• Să atingă mingea in teren inainte ca aceasta să fi fost atinsă de un alt jucător
• Să facă astfel ca mingea să intre direct in coş
• Să se deplaseze mai mult de un (1) metru lateral intr-o singură direcţie, plecand de la locul indicat de arbitru, inainte sau in timpul repunerii mingii in joc. Totuşi, lui i se permite să efectueze o deplasare in spate şi perpendiculară pe linie la o distanţă oricat de mare de aceasta, dacă condiţiile ii permit.
17.3.2. Alt jucător / jucători nu au voie :
• Să aibă orice parte a corpului sau a fotoliului rulant deasupra liniilor terenului inainte ca mingea să fi fost pasată / aruncată peste aceste linii
• Să fie mai aproape de un (1) metru de jucătorul care efectuează repunerea, atunci cand distanţa dintre liniile care delimitează terenul pană la primul obstacol este mai mică de doi (2) metri
17.3.3. Un atac al unui jucător nu este permis in liniile care delimitează terenul pană cand mingea nu este la dispoziţia sa pentru a fi aruncată / pasată (vezi Regula 26.1.1.)

Orice infracţiune a Art.17.3 constituie o abatere.
17.4. Sancţiuni
Mingea este acordată unui adversar pentru o repunere in joc din afara terenului, din punctul de unde s-a efectuat iniţial repunerea in joc.

Art.18 Minut de intrerupere
18.1.  Definiţie
Un minut de intrerupere constituie un timp de intrerupere a jocului solicitat de către antrenorul sau antrenorul secund al unei echipe
18.2.  Regulă
18.2.1.Fiecare minut de intrerupere trebuie să dureze intotdeauna un (1) minut
18.2.2.O oportunitate pentru acordarea unui minut de intrerupere incepe cand :
Mingea devine moartă, cronometrul de joc este oprit şi cand arbitrul a terminat comunicarea sa cu masa scorerului
Un coş din acţiune a fost reuşit impotriva echipei care a solicitat un minut de intrerupere
18.2.3.O oportunitate pentru acordarea unui minut de intrerupere incetează cand :
Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru prima sau singura aruncare liberă
Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere in joc din afara terenului
18.2.4. Se pot acorda oricand fiecărei echipe cate două (2) minute de intrerupere in prima repriză; cate trei (3) minute de intrerupere in a doua repriză şi cate un (1) minut de intrerupere pentru fiecare prelungire
18.2.5. Minutele de intrerupere nefolosite nu pot fi utilizate in următoarea repriză sau prelungire
18.2.6. Minutul de intrerupere va fi acordat şi inregistrat in contul antrenorului care a făcut primul solicitarea, cu excepţia cazului cand minutul de intrerupere a fost acordat ca urmare a unui coş din acţiune reuşit de adversari şi fără ca să fi fost sancţionată o greşeală

18.3. Procedură
18.3.1 Numai un antrenor sau un antrenor secund au dreptul să ceară un minut de intrerupere. Pentru aceasta el trebuie să stabilească un contact vizual cu scorerul sau va trebui să se ducă personal la masa oficială solicitand cu claritate un minut de intrerupere, executand cu ajutorul mainilor semnul convenţional pentru minut de intrerupere (Diagrama III/12)
18.3.2 Solicitarea pentru acordarea unui minut de intrerupere poate fi retrasă de o echipă numai inainte ca scorerul să fi semnalizat sonor o asemenea cerere.
18.3.3 Minutul de intrerupere :
• Incepe atunci cand arbitrul fluieră şi arată semnul convenţional corespunzător pentru minutul de intrerupere
• Sfarşeşte atunci cand arbitrul fluieră şi cere echipelor să reintre pe terenul de joc
18.3.4. Imediat cand apare o posibilitate de acordare a unui minut de intrerupere, scorerul va indica arbitrilor că a fost solicitată acordarea unui minut de intrerupere punand in funcţiune semnalul său sonor.
Dacă un coş din acţiune a fost reuşit impotriva echipei care a solicitat un minut de intrerupere, cronometrorul va opri imediat cronometrul jocului şi va acţiona semnalul sonor.
18.3.5. In timpul unui minut de intrerupere (şi in intervalele de joc inaintea sferturilor doi, patru şi orice prelungire) jucătorii trebuie să părăsească terenul de joc şi să ia loc pe banca echipei. Toate persoanele autorizate să se afle in timpul jocului in zona băncii echipei pot intra pe teren in timpul unui minut de intrerupere cu condiţia ca ei să rămană in apropierea zonei băncii propriei echipe.
18.4. Restricţii
18.4.1.Un minut de intrerupereinu poate fi acordat intre aruncările libere sau după executarea uneia / unora aruncări libere care sunt consecutive unei singure sancţiuni şi pană cand mingea devine dininou moartă, după ce cronometrul a fost pus in funcţiune şi oprit dininou.
Excepţii :
• O greşeală se produce intre execuţia unor aruncări libere. in acest caz, aruncările libere consecutiv primei greşeli vor fi executate şi apoi se va acorda un minut de intrerupere inainte de executarea sancţiunilor pentru greşeala comisă ulterior.
• O greşeală se produce inainte ca mingea să devină vie ca urmare a ultimei sau singurei aruncări libere. in acest caz, minutul de intrerupere va fi acordat inainte de executarea sancţiunilor corespunzătoareinoii greşeli.
• Cand o abatere este sancţionată inainte ca mingea să devină vie ca urmare a ultimei sau a singurei aruncări libere. in acest caz, un minut de intrerupere va fi acordat inainte de repunerea in joc din afara limitelor terenului.
In cazul unor serii de aruncări libere ca urmare a sancţiunilor acordate pentru mai mult de o(1) greşeală, fiecare serie va fi tratată separat.
18.4.2. In ultimele două (2) minute ale jocului sau ale fiecărei prelungiri cand cronometrul jocului este oprit urmare a realizării unui coş din acţiune, echipa care a reuşit coşulinu poate să beneficieze de un minut de intrerupere decat dacă arbitrii opresc jocul.

Art.19 Inlocuiri de jucători
19.1. Definiţie
O inlocuire de jucător constituie o intrerupere a jocului solicitată de un inlocuitor
19.2. Regulă
19.2.1. O echipă poate efectua o inlocuire de jucător(i) in timpul unei oportunităţi de inlocuire
19.2.2. O oportunitate pentru o inlocuire de jucători incepe cand :
• Mingea este moartă şi cronometrul de joc este oprit şi iar arbitrul care semnalizează o greşeală sau o abatere şi-a terminat comunicarea cu masa scorerului.
• Un coş din acţiune este reuşit in ultimele două (2) minute ale perioadei a patra sau ale unei prelungiri impotriva echipei care a solicitat o inlocuire de jucători.
19.2.3. O oportunitate pentru o inlocuire de jucători se termină cand :
• Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru efectuarea primei sau singurei aruncări libere.
• Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere in joc din afara terenului.
19.2.4. Un jucător care a fost inlocuit nu poate reveni pe teren şi inlocuitorul său devenit jucător nu poate părăsi jocul inainte ca mingea să devină moartă după ce a fost pus in funcţiune cronometrul de joc pentru derularea uneiinoi faze de funcţionare a acestuia.
Excepţii :
• Dacă o echipă rămane cu mai puţin de cinci (5) jucători in teren.
• Dacă un jucător implicat intr-o situaţie de corectare a unei erori se află pe banca echipei după ce a fost inlocuit regulamentar.
• Dacă un jucător este rănit şi primeşte ajutor sau sangerarea se opreşte in timpul unui minut de intrerupere.
19.3. Procedură
19.3.1. Numai un inlocuitor are dreptul de a solicita o inlocuire de jucător. El (nu antrenorul sau antrenorul secund) trebuie să meargă personal la scorer şi să solicite cu claritate făcand semnul convenţional din maini (Diagrama III/10). El va sta in spaţiul rezervat schimbărilor pană la prima oportunitate de efectuare a schimbării. El trebuie să fie gata de joc imediat.
19.3.2. O cerere de Inlocuire poate fi retrasă / anulată numai inainte ca scorerul să acţioneze semnalul său sonor.
19.3.3. Indată ce o oportunitate de inlocuire incepe, scorerul va acţiona semnalul sonor cat mai repede posibil pentru a anunţa oficialii că cererea de inlocuire a fost admisă.
19.3.4. Inlocuitorul trebuie să rămană in afara limitelor terenului pană cand un arbitru va fluiera şi va face semnalul corespunzător pentru ca acesta să intre in teren.
19.3.5. Jucătorul care a fost inlocuit poate merge direct la banca echipei sale fără a mai trece pe la scorer sau alt oficial.
19.3.6. Inlocuirile trebuie să se efectueze cat mai repede posibil. Jucătorul care a comis cinci greşeli sau a fost descalificat trebuie să fie inlocuit imediat (aproximativ 30 secunde). Dacă, in opinia arbitrului s-a produs o intarziereinejustificată se va inregistra un minut de intrerupere in contul echipei care a provocat intirzierea jocului. Dacă echipa nu mai are dreptul la un minut de intrerupere, antrenorul poate fi sancţionat cu o greşeală tehnică care va fi inregistrată in foaia de arbitraj cu (B) in rubrica acestuia.
19.3.7. Dacă o inlocuire a fost solicitată in timpul unui minut de intrerupere sau intr-un interval de joc, inlocuitorul trebuie să se prezinte scorerului inainte de a intra pe teren.
19.3.8. Jucătorul care urmează să efectueze cele trei aruncări libere poate fi inlocuit cu condiţia ca :
• Inlocuirea să fi fost solicitată inainte ca oportunitatea pentru inlocuire să ia sfarşit in cazul primei sau singurei aruncări libere.
• Mingea a devenit moartă după ultima sau singura aruncare liberă.
Dacă jucătorul care urmează să execute cele trei aruncări libere este inlocuit după ce mingea devine moartă, după ultima sau singura aruncare liberă, adversarii pot solicita, de asemenea, o inlocuire cu condiţia ca această solicitare să fi fost făcută inainte ca mingea să devină vie pentru executarea ultimei sau singurei aruncări libere.
Dacă, in conformitate cu regula de 14 puncte limită, echipa jucătorului care urmează să execute aruncările libere efectuează mai multe inlocuiri, adversarii pot, de asemenea, să efectueze mai multe inlocuiri, tot atatea cate au executat cei dintai (vezi Art.19.2.4 şi Art. 51.2).
19.3.9. Jucătorul care urmează să efectueze cele trei aruncări libere trebuie să fie inlocuit cand :
• Este rănit
• A comis cea de a cincea greşeală
• A fost descalificat
Comentariu :
Pentru a preveni o contravenţie la regula de 14 puncte (Vezi Art.51) cartonaşul de clasificare a jucătorilor va fi ţinut pe masa scorerului. Antrenorul este responsabil pentru prevenirea incălcării regulii celor 14 puncte şi dacă aceasta este incălcată i se acordă acestuia o greşeală tehnică.
19.3.10. Odată ce inlocuirea a fost efectuată, clasificatorul, dacă este prezent sau asistentul scorerului (Vezi Art. 48.5) va verifica totalitatea punctelor din echipa care a solicitat inlocuirea pentru ainu depăşi limita de 14 puncte (Vezi Art. 51.2). Dacă el constată că limita de 14 puncte a fost depăşită informează scorerul care la randul său va informa oficialii prin semnalul sonor pentru oprirea jocului dacă echipele controlează mingea sau imediat ce echipa respectivă caştigă controlul mingii.
19.4. Restricţii :
19.4.1. O inlocuire nu se va putea permite intre sau după executarea unei (unor) aruncări libere cauzate de o (1) greşeală pană cand mingea redevine moartă ca urmare a derulării unei faze de funcţionare a cronometrului de joc.
Excepţii :
• Cand se produce o greşeală intre cele trei aruncări libere. In acest caz, aruncările libere vor fi executate şi inlocuirea se va efectua inainte de administrarea sancţiunii pentru greşeala produsă ulterior.
• Cand se produce o greşeală inainte ca mingea să devină vie ca urmare a ultimei sau singurei aruncări libere. in acest caz, inlocuirea se poate efectua inainte de administrarea sancţiunii pentru greşeala produsă ulterior.
• Cand este fluierată o abatere, inainte ca mingea să devină vie, ca urmare a ultimei sau
singurei aruncări libere. In acest caz, inlocuirea va fi acordată inainte ca repunerea in joc să fie administrată.
In cazul seriilor de aruncări libere cauzate de mai mult de o (1) greşeală, fiecare serie va fi tratată separat.
19.4.2. O inlocuire nu se va permite echipei care a marcat un coş cand cronometrul de joc este oprit ca urmare a unui coş din acţiune realizat in timpul ultimelor două (2) minute ale celei de a patra reprize sau in ultimele două (2) minute ale fiecărei prelungiri, mai puţin cand un arbitru opreşte jocul sau cand echipei care nu a inscris i s-a acordat o inlocuire.

Art. 20  Joc pierdut prin neprezentare
20.1 Regulă
O echipă va pierde jocul prin neprezentare, dacă:
• 15 minute după ora oficială de incepere a joculuiinu este prezentă sau nu este in măsură să prezinte cinci (5) jucători gata de joc sau este incapabilă să prezinte cinci (5) jucători gata de joc in cadrul limitei de 14 puncte, conform regulii
• Prin atitudinea ei impiedică desfăşurarea jocului
• Ea refuză să joace după ce a primit dispoziţie de la arbitru
20.2 Sancţiuni
20.2.1 Jocul este caştigat de echipa adversă cu scorul de douăzeci zero (20-0). Ca urmare, echipa care a forfetat va primi zero (0) puncte in clasament.
20.2.2 Pentru intalnirile duble (tur  retur) contand pentru o singură serie şi pentru Play Off (cel mai bun din trei jocuri), echipa forfetară in primul, al doilea sau al treilea joc va pierde seria sau Play-Off-ul prin forfait, prinineprezentare. Acest lucruinu se aplică pentru Play-Off-ul (cel mai bun din cinci jocuri).

Art. 21 Joc pierdut in condiţii speciale
21.1 Regulă
O echipă va pierde jocul prin condiţii speciale dacă in cursul jocului va rămane cu numai doi (2) jucători gata de joc.
21.2 Sancţiuni
21.2.1 Dacă echipa care beneficiază de victorie conduce ca scor, rezultatul din momentul opririi jocului rămane valabil. Dacă această echipă este condusă, scorul va fi inregistrat de doi la zero (2-0) in favoarea sa. Echipa declarată invinsă va primi un (1) punct in clasament.
21.2.2 Pentru intalnirile duble (tur  retur) contand pentru o singură serie (totalul punctelor), echipa care a pierdut in primul sau in al doilea joc pierde seria prin infrangere.

REGULA NR. 5  – ABATERI

Art. 22 Abateri
22.1 Definiţie
O abatere constituie o incălcare a regulilor, o infracţiune de la reguli.
22.2 Sancţiuni
Mingea va fi acordată echipei adverse pentru o repunere in joc din exteriorul terenului, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs abaterea, cu excepţia zonei situate direct in spatele panoului şi dacăinu intervin alte reguli.

Art. 23 Jucător afară din joc. Minge afară din joc
23.1 Definiţie
23.1.1 Un jucător este in afară din joc atunci cand orice parte a corpului său sau al fotoliului său rulant este in contact cu podeaua sau orice alt obiect, in afara unui altul decat un jucător aflat pe, deasupra sau in afara liniilor care delimitează terenul.
23.1.2 Mingea este afară din joc cand ea atinge :
• Un jucător, un fotoliu rulant sau orice altă persoană care se găseşte in afara limitelor terenului
• Podeaua sau orice alt obiect aflat pe, deasupra sau in afara limitelor terenului
• Suporţii panoului, partea din spate a panoului sau orice alt obiect aflat deasupra suprafeţei de joc
23.2 Regulă
23.2.1 Responsabilitatea pentru minge afară din joc revine ultimului jucător aflat pe teren care a atins-o sau care a fost atins de minge, inainte ca ea să părăsească limitele terenului, chiar dacă mingea a părăsit terenul atingand orice altceva decat un jucător.
23.2.2 Dacă mingea iese in afara terenului pentru că a atins sau a fost atinsă de un jucător care este pe / sau in afara limitelor terenului, acel jucător este responsabil pentru ieşirea mingii afară din joc.
23.2.3 Dacă un jucător sau mai mulţi jucători se deplasează in afara limitelor terenului sau in zona din spate in timpul unei mingi ţinute, atunci apare o situaţie de angajare intre doi.
23.2.4 Dacă un jucător, in mod deliberat, aruncă sau loveşte mingea către un adversar şi datorită acestui fapt acesta iese in afara terenului, atunci mingea se acordă adversarului, chiar dacă acesta a fost ultimul care a atins mingea.

Art.24. Driblingul
24.1 Definiţie
Un dribling incepe in momentul in care un jucător are controlul mingii vii pe teren:
24.1.1 Impinge fotoliul său rulant şi simultan driblează mingea pe sol sau
24.1.2 In mod alternativ impinge fotoliul rulant şi driblează mingea. Mingea va fi lovită in lateralinu intre genunchi cand se impinge fotoliul rulant şi se va folosi una sau se vor folosi două impingeri de fotoliu rulant şi apoi se va putea relua driblingul sau
24.1.3 Se vor folosi amandouă alternativ ca succesiune (adică una două impingeri  dribling  una sau două impingeri )
24.2 Pierderea accidentală şi apoi recaştigarea controlului unei mingii vii pe teren de către un jucător este considerată control slab.
24.3 Următoarele acţiuniinu sunt considerate driblinguri :
• Aruncările succesive la coş
• Controlul slab al mingii la inceputul sau la sfarşitul unui dribling
• Incercările de a obţine controlul mingii lovind-o pentru a o indepărta de jucătorii care şi-o dispută
• Atingerea mingii in scopul de a deposeda un jucător care o controlează
• Devierea unei pase şi recuperarea / prinderea mingii
• Pasarea mingii dintr-o mană in alta şi ţinerea ei inainte ca ea să atingă podeaua, cu condiţia săinu se comită o abatere de la regula paşilor
24.4 Regulă
Un jucător nu poate arunca mingea in panou şi apoi să o atingă inainte ca un alt jucător să o atingă, mai puţin atunci cand, in opinia arbitrului, a fost o aruncare la coş.
O abatere de la această regulă constituie infracţiune.

Art. 25 Progresia cu mingea. Regula paşilor
25.1 Definiţie
25.1.1 Un jucător poate inainta in teren cu o minge vie in orice direcţie in limitele următoare :
25.1.1.1 Numărul impingerilor fotoliului rulant in timp ce ţine mingea săinu fie mai mare de două
25.1.1.2 Orice mişcare de pivotare va fi considerată ca parte a driblingului şi sunt acceptate număr tot de două fără driblarea mingii
25.1.2 Oprirea fotoliului rulant fără a folosi mişcarea mainilor nu se consideră impingere
25.2 O abatere de la această regulă constituie infracţiune.

Art. 26 Regula celor 3 secunde
26.1 Regulă
26.1.1 Un jucător nu poate rămane mai mult de trei (3) secunde consecutive in zona de restricţie adversă, dacă echipa sa are controlul unei mingi vii in terenul din faţă şi cronometrul este in funcţiune. (Vezi Art.17.3.3)
26.1.2 O toleranţă poate fi admisă pentru un jucător care :
• Face o incercare pentru a părăsi zona de restricţie
• Se află in zona de restricţie atunci cand el sau un coechipier este in acţiune de aruncare la coş iar mingea părăseşte sau este pe punctul de a părăsi mana / mainile aruncătorului
• Aflandu-se in zona de restricţie mai puţin de trei (3) secunde driblează in interiorul acesteia pentru a arunca la coş
26.1.3 Pentru a fi considerat in afara zonei de restricţie un jucător trebuie să fie cu ambele roţi ale fotoliului său rulant şi cu orice parte a castorului in contact cu terenul din afara zonei restrictive.
Art. 27 Jucător strans marcat
27.1 Definiţie
Un jucător care deţine o minge vie pe teren este strans marcat atunci cand un adversar se află intr-o poziţie activă de apărare la o distanţă de cel mult un (1) metru.
27.2 Regulă
Un jucător strans marcat trebuie să paseze, să dribleze sau să arunce mingea la coş intr-un interval de cinci (5) secunde.

Art. 28   Regula de 8 secunde
28.1 Definiţie
28.1.1 Terenul din spate al unei echipe cuprinde coşul propriu, faţa dinspre teren a panoului şi suprafaţa de teren situată intre linia de fund din spatele propriului coş, liniile laterale şi linia de centru.
28.1.2 Terenul din faţă al unei echipe este partea de teren care cuprinde coşul adversarului, partea din faţă a panoului adversarului şi suprafaţa de teren situată intre linia de fund din spatele coşului adversarului, liniile laterale şi marginea liniei de centru cea mai apropiată de coşul adversarului.
28.1.3 Mingea este considerată in terenul din faţă al unei echipe atunci cand :
• Atinge terenul din faţă
• Atinge un jucător care are o parte a corpului sau al fotoliului său rulant sau un arbitru care are o parte a corpului său in contact cu terenul din faţă
28.2 Regulă
28.2.1 Intotdeauna cand un jucător are controlul unei mingi vii in terenul din spate, echipa sa trebuie să treacă mingea in terenul din faţă intr-un interval de opt (8) secunde.
28.2.2 Numărarea celor opt (8) secunde va continua cu timpul rămas cand echipa care controlează mingea are dreptul la o repunere din afara terenului in terenul din spate, ca rezultat al faptului că :
• Mingea a ieşit in afara terenului
• Un jucător al aceleaşi echipe este rănit
• S-a produs o situaţie de angajare in doi
• S-a produs o dublă greşeală
• Sancţiunile acordate impotriva celor două echipe au fost egale şi s-au anulat reciproc

Art. 29 Regula de 24 secunde
29.1 Definiţie
29.1.1 Intotdeauna cind un jucător preia controlul unei mingi vii pe teren, echipa acestuia trebuie să efectueze o aruncare la coş din acţiune intr-un interval de timp de douăzeci şi patru (24) secunde
Pentru ca aruncarea la coş să fie considerată corectă in intervalul de douăzeci şi patru (24) secunde:
• Mingea trebuie să părăsească mana(mainile) jucătorului inainte ca semnalul sonor al aparatului de 24 secunde să intre in funcţiune, şi
• După ce mingea a părăsit mana(mainile) jucătorului, ea trebuie să atingă inelul sau să intre in coş
29.1.2 Atunci cand se incearcă o aruncare la coş din acţiune in apropiere de terminarea perioadei de douăzeci şi patru (24) secunde şi semnalul sonor se declanşează in timp ce mingea se află in aer :
• Dacă mingea intră in coş nu este nici o abatere, semnalul trebuie neglijat şi coşul este valabil
• Dacă mingea atinge inelul şi nu intră in coş nu esteinici o abatere, semnalul trebuieineglijat şi jocul se continuă
• Dacă mingea atinge panoul(nu inelul) sau nu atinge inelul este o abatere de 24 secunde cu excepţia cazului in care echipa adversă caştigă clar şi imediat controlul mingii. In acest caz, semnalul trebuieineglijat şi jocul să continue.
29.2 Procedură
29.2.1 Dacă aparatul / cronometrul de 24 secunde a fost resetat din greşeală, arbitrul va opri jocul imediat dacă acest lucruinu va dezavantaja vreuna dintre echipe.
Timpul afişat de aparatul / cronometrul de 24 secunde va fi corectat iar mingea va fi atribuită echipei care a avut controlul mingii inainte de producerea greşelii.
29.2.2 Dacă jocul a fost oprit de arbitri dintr-un motiv real dar fără legătură cu una din echipe se va acorda oinouă perioadă de 24 secunde iar posesia mingii va fi atribuită echipei care a avut controlul acesteia in momentul in care a fost oprit jocul.
Totuşi, dacă arbitrii consideră că echipa adversă celei care controla mingea este pusă intr-o situaţie de dezavantaj, ei pot lua decizia de a continua jocul cu aparatul de 24 secunde continuand cu cate secunde indica atunci cand a fost oprit.
29.2.3 Dacă aparatul / cronometrul de 24 secunde emite semnalul sonor din greşeală atunci cand o echipă controlează mingea sau nici o echipă nu controlează mingea, semnalul trebuieineglijat şi jocul să continue.
Totuşi, dacă arbitrii consideră că echipa care controlează mingea este pusă intr-o situaţie de dezavantaj, ei pot lua o decizie de a opri jocul, de a corecta aparatul / cronometrul de 24 secunde şi jocul se va continua cu acordarea mingii echipei care o deţinea in momentul producerii erorii.

Art.30 Minge intoarsă in terenul din spate
30.1 Definiţie
30.1.1 O minge este intoarsă in terenul de spate atunci cand :
• Atinge terenul din spate al unei echipe
• Atinge un jucător care are o parte a corpului sau a fotoliului său rulant sau un arbitru care are o parte a corpului său in contact cu terenul din spate
30.1.2 O minge este considerată ca fiind intoarsă in terenul din spate al echipei cand un jucător al echipei care controlează o minge vie este :
• Ultimul care a atins mingea in terenul din faţă şi după aceea acest jucător sau un altul al aceleiaşi echipe este primul care atinge mingea in terenul din spate al echipei sale
• Ultimul care atinge mingea in terenul din spate după care mingea atinge terenul din faţă şi in continuare acest jucător sau un alt jucător al aceleiaşi echipe care este in contact cu terenul din spate este primul care atinge mingea.
Această restricţie se aplică tuturor situaţiilor care se produc in terenul din faţă ale unei echipe, inclusiv repunerile in joc din exteriorul terenului.
30.2 Regulă
Un jucător care are controlul unei mingii viiinu poate intoarce mingeaineregulamentar in terenul din spate al echipei sale.

Art.31 Lăsaţi liberă pagina pentru a permiteinumerotarea să continue.

REGULA NR. 6 – GREŞELI

Art.32 Greşeli
32.1 Definiţie
32.1.1 In timpul unui joc in care zece(10) jucători se mişcă cu viteză in spaţiu limitat, contactul personalinu poate fi evitat.
32.1.2 O greşeală constituie o infracţiune de la reguli care implică un contact personal neregulamentar cu un adversar sau cu fotoliul rulant al acestuia şi / sau un comportamentinesportiv.
32.1.3 Orice număr de greşeli poate fi fluierat impotriva unei echipe. Indiferent de sancţiune, fiecare greşeală acordată va fi inregistrată in contul jucătorului vinovat şi se sancţionează in consecinţă.

Art.33 Contact. Principii generale
33.1 Definiţie
33.1.1 Blocajul este un contact personal neregulamentar prin care un jucător incearcă să impiedice inaintarea unui adversar care are sau nu mingea sub control.
33.1.2 Forţarea este o un contact personal neregulamentar care se produce asupra unui adversar care are sau nu mingea prin impingerea sau mişcarea fotoliului rulant.
33.1.3 Marcajul neregulamentar din spate este contactul personal neregulamentar provocat de un apărător care se află in spatele unui atacant prin care se impiedică avansarea unui adversar cu sau fără minge. Simplul fapt că apărătorul doreşte să intre in posesia mingii nu şi justifică atacul prin contactul personal neregulamentar.
33.1.4 Ţinerea este contactul personal neregulamentar cu un adversar căruia i se restrange libertatea de mişcare a lui sau a fotoliului său rulant. Acest contact (ţinere) se poate produce cu orice parte a corpului sau a fotoliului rulant.
33.1.5 Blocajul / paravanul este un contact personal care se produce cand un jucător incearcă să intarzie sau să impiedice un adversar care nu controlează mingea, să ajungă intr-o poziţie oarecare pe teren.
33.1.6 Atingerea unui adversar cu mana / mainile constituie un contact personal neregulamentar atunci cand un jucător aflat in apărare are mana / mainile plasate pe un jucător aflat in atac care controlează sau nu mingea şi rămane in contact cu acesta, impiedicandu-l să se deplaseze.
33.1.7 Impingerea este contactul personal neregulamentar provocat cu orice parte a corpului sau a fotoliului rulant şi care are loc atunci cand un jucător deplasează sau incearcă să deplaseze in forţă un adversar care are sau nu controlul mingii.
33.1.8 Obstrucţia este contactul personal neregulamentar care se produce atunci cand un adversar cu sau fără minge este impiedicat să avanseze. Dacă un jucător, fără să ţină seama de minge, stand cu faţa la un adversar iţi schimbă poziţia cand adversarul şi schimbă şi el poziţia, acest jucător este responsabilul principal al oricărui contact care va rezulta, in afara cazului in care intervin alţi factori.

33.1.9 Principiul cilindrului
Principiul cilindrului este definit ca fiind spaţiul din interiorul unui cilindru imaginar ocupat de un jucător şi fotoliul său rulant pe podea. El include şi spaţiul de deasupra lui şi este delimitat astfel :
• In faţă de palmele mainilor şi de bara orizontală din faţă a fotoliului rulant
• In spate de marginile posterioare ale roţilor mari ale fotoliului rulant
• In părţi de marginile exterioare ale roţilor mari ale fotoliului rulant acolo unde acestea ating podeaua.
Mainile şi braţele pot fi intinse in faţa pieptului avand o deschidere egală cu bara orizontală din faţă a fotoliului rulant, cu braţele ridicate şi indoite din coate in aşa fel incat antebraţele şi mainile să fie ridicate. Depărtarea braţelor trebuie să fie proporţională cu distanţa dintre roţile mari ale fotoliului rulant.
33.2 Principiul verticalităţii  Cilindrul fotoliului rulant
33.2.1 Pe terenul de baschet fiecare jucător are dreptul de a avea un spaţiu (cilindru) ocupat de propriul său fotoliu rulant şi corpul său in poziţie de şezand.
Notă : Cilindrul este definit ca o formă geometrică formată din jucător, fotoliul său rulant incluzand castorul(castorii) in contact cu podeaua şi tot ceea ce se vede deasupra lui(Diagrama 6).
33.2.2 Acest principiu protejează spaţiul de pe podea pe care il ocupă jucătorul şi fotoliul său rulant cat şi spaţiul de deasupra lui şi al fotoliului său.
33.2.3 Imediat ce un jucător părăseşte poziţia sa verticală (cilindru) şi se produce un contact cu un adversar care ocupase deja o poziţie verticală(cilindru), jucătorul care şi-a părăsit poziţia verticală (cilindru) este responsabil de contactul produs.
33.2.4 Apărătorul nu trebuie sancţionat dacă are braţele şi mainile sale ridicate deasupra lui in interiorul propriului său cilindru.
33.2.5 Jucătorul in atac nu trebuie să producă un contact cu un jucător aflat poziţie legală de apărare prin :
33.2.5.1 Folosirea braţelor pentru a-şi crea un spaţiu in plus ( a se degaja).
33.2.5.2 Folosirea picioarelor sau braţelor pentru a realiza un contact imediat după ce s-a realizat o aruncare la coş.
33.3 Poziţia legală in apărare
33.3.1 Un jucător in apărare ocupă o poziţie legală de apărare atunci cand :
33.3.1.1 Se află in dreptul unui adversar, sau
33.3.1.2 Se află intr-o poziţie stabilă in faţa unui adversar, in acelaşi timp cu acesta, poziţia permiţandu-i să aibă un contact cu acesta
33.3.1.3 Poziţia sa se află in direcţia in care adversarul se mişcă
33.3.1.4 Poziţia fotoliului său se află paralelă cu cea a fotoliului adversarului in direcţia in care fotoliul acestuia se mişcă.
Notă : Liniile paralele se extind de o parte şi alta a şezutului fotoliului rulant care va servi ca punct de referinţă pentru arbitru. Această definiţie implică şi roţile ca parte a fotoliului rulant sau a jucătorului.
33.3.2 Un jucător trebuie să-şi poziţioneze fotoliul rulant in aşa fel incat să nu acopere marginile fotoliului rulant ale unui adversar, fie pe o parte fie pe cealaltă a acestuia.
33.3.3 Un jucător nu poate să-şi plaseze fotoliul său rulant in spatele unui adversar, intre roţile acestuia.
33.3.4 Poziţia legală de apărare se extinde şi la spaţiul de deasupra trunchiului dar in cadrul cilindrului format de corpul şi fotoliul rulant al jucătorului. Jucătorul poate ridica braţele sale deasupra capului dar acestea trebuie să rămină in cadrul cilindrului imaginar.
33.4 Apărarea unui jucător care controlează mingea
33.4.1 Un jucător care se opreşte in faţa unui adversar trebuie să ii dea timp acestuia să se distanţeze prin oprire sau prin schimbarea direcţiei.
33.4.1.1 Un contact uşor, o atingere accidentală intre jucători din care nu suferăinici unul dintre ei,inu poate fi luată in considerare.
33.4.1.2 Un jucător care s-a apropiat de un adversar se consideră că i-a dat acestuia timp să se distanţeze pentru ainu avea un contact personal.
33.4.2 Jucătorul care deţine mingea care se mişcă sau stă trebuie să se aştepte să fie apărat şi deci trebuie să fie pregătit să se oprească sau să-şi schimbe direcţia imediat ce un adversar a ocupat o poziţie regulamentară iniţială de apărare in faţa sa( vezi Art. 33.4.1 pentru timp şi distanţă pentru oprire sau schimbare a direcţiei).
33.4.2.1 Apărătorul trebuie să ocupe o poziţie regulamentară iniţială de apărare evitand să provoace un contact corporal inainte să-şi ocupe poziţia.
33.4.2.2 Odată ce un apărător a ocupat o poziţie regulamentară iniţială de apărare, el trebuie să-şi menţină această poziţie dar el nu poate să-şi deplaseze braţele sau să-şi mişte in modineregulamentar fotoliul său rulant pentru a-l impiedica pe adversarul cu mingea să treacă de el.
33.4.3 Cand se judecă o situaţie de obstrucţie / trecere in forţă a unui jucător, arbitrul trebuie să folosească următoarele principii :
33.4.3.1 Jucătorul aflat in apărare trebuie să-şi stabilească o poziţie regulamentară prin :
• Aşezarea in faţa adversarului, sau
• Stabilirea unei poziţii in faţa adversarului in aşa fel incat să-i permită acestuia să evite un contact (vezi Art.33.7.2, 33.8.3.2 (b), 33.8.6.2 şi definiţia obstrucţiei (Art.33.1.8)).
33.4.3.2 Jucătorul in apărare poate rămine pe loc sau să se mişte lateral sau in spate in ideea menţinerii poziţiei regulamentare de apărare.
33.4.3.3 Jucătorul aflat in apărare trebuie să rămană pe loc in primul rand. Dacă jucătorul aflat in apărare este corect aşezat in faţa adversarului el este considerat ca stand pe loc in primul rand.
DACĂ ACESTE ULTIME TREI PUNCTE, Art.33.4.3.1, Art.33.4.3.2 şi Art.33.4.3.3 SUNT INDEPLINITE, ATUNCI GREŞEALA PERSONALĂ ESTE CAUZATĂ DE JUCĂTORUL CU MINGEA.
33.5 Apărarea unui jucător care nu controlează mingea
33.5.1 Un jucător care nu controlează mingea are dreptul să se mişte liber pe teren şi să ocupe orice poziţie care nu este deja ocupată de un adversar. Cand este apărat un jucător care nu controlează mingea, noţiunile de timp şi spaţiu trebuie aplicate.
33.5.1.1 Un jucător care nu controlează mingea pentru a-şi stabili o poziţie regulamentară faţă de un adversar, mai intii trebuie să-şi ocupe poziţia faţă de acesta, poziţie care nu trebuie să fie prea apropiată. Un apărător nu poate să ocupe o poziţie prea aproape şi / sau cu o asemenea rapiditate in drumul unui adversar in mişcare, aşa fel incat acesta să nu aibă timpul sau distanţainecesară pentru a se opri sau schimba direcţia.
33.5.1.2 Jucătorul aflat in apărare trebuie să rămană pe loc in primul rand. Jucătorul este considerat a avea o poziţie regulamentară de apărare dacă se opreşte in primul rand in faţa adversarului care nu controlează mingea.
33.5.2 Odată ce un apărător a ocupat o poziţie iniţială regulamentară de apărare, el se poate mişca pentru a se apăra in faţa adversarului. El nu trebuie să-l impiedice să treacă intinzand braţele către adversar, in drumul acestuia. El poate, totuşi, in ideea de ainu se răni, să se intoarcă sau să işi plaseze braţele in faţa corpului său sau să-ţi intoarcă fotoliul lui rulant respectand regula cilindrului său.
33.5.3 Odată ce jucătorul aflat in apărare a luat poziţia regulamentară de apărare :
• El poate rămane pe loc sau se poate mişca lateral sau in orice parte faţă de adversar cu condiţia să işi menţină poziţia sa regulamentară de apărare in relaţie cu acesta
• El se poate mişca odată cu adversarul, dar dacă din această mişcare s-a produs un contact personal, el poartă responsabilitatea.
33.5.4 Se consideră o poziţie regulamentară de apărare atunci cand un jucător se află la o lungime de scaun faţă de un altul care nu controlează mingea, aceasta pentru a-i da posibilitate adversarului să aibă timp şi distanţă săinu producă un contact personal.
33.6 Acroşarea (incrucişare de drumuri)
33.6.1 Acroşarea (incrucişarea) se produce atunci cand unul din cei doi jucători, deplasandu-se in paralel (in aceeaşi direcţie) sau in direcţii diferite, schimbandu-şi direcţia de deplasare se acroşează / incrucişează cu celălalt.
33.6.2 Jucătorul in mişcare care are sau nu controlul mingii se poate incrucişa / poate acroşa in mod regulamentar adversarul in următoarele condiţii :
33.6.2.1 Axul roţii din spate a fotoliului rulant al jucătorului acroşat se poate vedea in faţa părţii celei mai apropiate a fotoliului rulant al adversarului, aceasta intamplandu-se mai ales la fotoliile rulante prevăzute cu bară de protecţie pentru picioare
33.6.2.2 Jucătorul care acroşează / incrucişează ii lasă timp şi distanţă adversarului pentru a evita un contact personal.
33.6.3 Dacă un jucător aflat intr-una din situaţiile regulamentare de acroşare /incrucişare a fost acroşat /incrucişat atunci responsabilitatea pentru acroşarea cade in sarcina adversarului.
33.7 Elementele de Timp şi Distanţă
33.7.1 Oprirea bruscă a unui fotoliu rulant este imposibilă.
33.7.2 Mişcarea jucătorului către adversar trebuie să se oprească in măsura in care ii lasă acestuia suficientă distanţă intre fotoliile rulante incat acesta se poate opri sau schimba direcţia pentru a evita un grav contact.
33.7.3 Atingerea uşoară poate fi inregistrată ca fiind un uşor incident dacă jucătorii incearcă să se despartă sau să-şi schimbe direcţia de deplasare a fotoliilor lor rulante.
33.7.4 Distanţainecesară a unui jucător pentru a se opri este direct proporţională cu viteza propriului său fotoliu rulant.
33.8 Paravanul  Regulamentar şiineregulamentar
33.8.1 Un paravan se produce atunci cand un jucător incearcă să intarzie sau să impiedice un adversar care nu controlează mingea, să ajungă intr-o poziţie oarecare pe teren.
33.8.2 Un paravan REGULAMENTAR se produce atunci cand jucătorul care-l execută:
33.8.2.1 Stă pe loc(in interiorul cilindrului său) cand se produce contactul
33.8.2.2 A stabilit o poziţie regulamentară pe podea.
33.8.3 Un paravan NEREGULAMENTAR se produce cand jucătorul care-l execută :
33.8.3.1 A fost in mişcare in momentul producerii contactului, sau
33.8.3.2 Fie :
(a) s-a inregistrat o impingere a adversarului
(b) nu a respectat elementele de timp şi distanţă faţă de adversar
33.8.4 Dacă paravanul este executat in campul vizual(lateral sau in faţă) a unui adversar imobil, el se poate aşeza atat de aproape cat doreşte cat timp nu se provoacă un contact.
33.8.5 Dacă paravanul se produce in afara campului vizual(lateral sau frontal) al unui adversar care stăinemişcat, el poate să se aşeze la o distanţă cat de aproape doreşte fără a produce un contact.
33.8.6 Dacă adversarul este in mişcare, elementele de timp şi distanţă vor fi aplicate. Cel care efectuează paravanul trebuie, fie :
33.8.6.1 Să se aşeze in faţa jucătorului care este blocat
33.8.6.2 Să ii lase jucătorului care este blocat timp şi distanţă suficiente pentru a evita producerea unui contact.
33.8.7 Un jucător care este blocat regulamentar este responsabil de orice contact produs cu jucătorul care a efectuat paravanul.
33.9 Blocajul
33.9.1 Un jucător in apărare comite un fault prin blocaj atunci cand contactul s-a produs prin mişcarea sa iar adversarul său a stat pe loc sau s-a retras de langă el.
33.9.2 Dacă un jucător care este in apărare şi schimbă poziţia sa faţă de adversar, el este primul responsabil de orice contact, mai puţin atunci cand sunt implicaţi alţi factori.
Expresia mai puţin atunci cand sunt implicaţi alţi factori se referă la situaţia de impingere voită, tragere sau ţinere a jucătorului aflat in apărare.
33.9.3 Este regulamentar pentru un jucător să şi intindă braţul / braţele sau cotul / coatele in incercarea de a-şi lua poziţia de apărare dar acesta trebuie să se incadreze in regula cilindrului cand un adversar incearcă să treacă de el. Dacă un jucător loveşte cu cotul / coatele sau braţul / braţele şi se produce un contact atunci s-a produs un blocaj sau o ţinere.
33.10 Atingerea (Contactul) unui adversar cu mana / mainile şi / sau cu braţul / braţele
33.10.1 Atingerea unui adversar cu mana / mainile in sineinu constituie o greşeală.
33.10.2 Arbitrii vor decide dacă jucătorul care a comis contactul a obţinut un avantaj in urma acestei situaţii. Dacă contactul provocat in orice mod de un jucător impiedică libertatea de mişcare in orice direcţie a adversarului, aceasta constituie o greşeală.
33.10.3 Dacă un jucător in apărare atinge un adversar cu mana / mainile in incercarea de a juca mingea şi acest contact se produce cu un adversar care are sau nu mingea se considerăineregulamentar.
33.10.4 Repetarea atingerii cu mana / mainile a adversarului care are sau nu mingea este considerată, de asemenea o greşeală deoarece aceasta ar putea conduce la o agravare a durităţilor.
33.10.5 Se consideră o greşeală a unui atacant care are mingea atunci cand :
33.10.5.1 Inşurubarea braţului sau a cotului in jurul unui apărător in scopul de a obţine un avantaj.
33.10.5.2 Impingerea in afară in scopul indepărtării unui apărător şi al impiedicării lui să joace sau să incerce să joace mingea.
33.10.5.3 Impingerea in afară in scopul creării unui spaţiu mai mare intre el şi apărător.
33.10.5.4 intinderea mainii sau a antebraţului cand driblează in scopul de a impiedica un adversar să caştige controlul mingii.
33.10.6 Se consideră o greşeală a unui jucător atacant care nu are mingea atunci cand el impinge in afară un adversar pentru :
33.10.6.1 A se elibera pentru a primi mingea
33.10.6.2 A impiedica un apărător să joace sau să incerce să joace mingea
33.10.6.3 A-şi crea mai mult spaţiu intre el şi jucătorul aflat in apărare.

Art.34 Greşeala personală
34.1 Definiţie
34.1.1 O greşeală personală este greşeala unui jucător(care include şi propriul său fotoliu rulant) care provoacă un contact personal neregulamentar cu un adversar indiferent dacă mingea este vie sau moartă. Toţi cei zece jucători au responsabilitatea de a evita un contact cu jucătorii adversari.
Un jucător nu trebuie să ţină, să obtrucţioneze, să impingă, să forţeze, să pună piedică sau să impiedice inaintarea unui adversar prin extinderea mainilor, braţelor, coatelor, umerilor, coapselor, genunchilor sau a picioarelor sau prin inclinarea corpului intr-o poziţie anormală (in afara cilindrului său) şiinici să apeleze la mijloace brutale sau violente.
34.2 Sancţiuni
O greşeală personală va fi fluierată şi inscrisă in toate cazurile in contul jucătorului vinovat.
34.2.1 Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care nu este in acţiune de aruncare la coş :
• Jocul va fi reluat prin repunerea mingii in joc de către echipa care are in componenţă pe jucătorul asupra căruia s-a comis greşeala personală, din exteriorul terenului, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs infracţiunea
• Dacă echipa al cărei jucător a comis greşeala se află sub incidenţa situaţiei de aplicare a sancţiunilor corespunzătoare prevederilor Art. 41 (Greşeli de echipă: Sancţiuni) atunci aceste prevederi vor fi aplicate.
34.2.2 Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care este in acţiune de aruncare la coş, acest jucător va beneficia de trei aruncări la coş, astfel :
• Dacă coşul este reuşit, el va conta şi in plus se va acorda o (1) aruncare liberă
• Dacă este vorba de o aruncare de două (2) puncteinereuşită se vor acorda două (2) aruncări libere
• Dacă este vorba de o aruncare de trei (3) puncteinereuşită se vor acorda trei (3) aruncări libere
• Dacă asupra unui jucător este comisă o greşeală in momentul sau chiar inainte ca semnalul sonor să indice sfarşitul unei perioade de joc sau inainte ca semnalul sonor al paratului de 24 secunde să se declanşeze in timp ce mingea este incă in mana / mainile jucătorului şi mingea intră in coş, acest coşinu va fi acordat. Se vor acorda două (2) sau trei (3) aruncări libere.

Art.35 Dubla greşeală
35.1 Definiţie
O dublă greşeală este situaţia in care doi adversari comit un contact personal neregulamentar, unul impotriva celuilalt, aproximativ in acelaşi timp.
35.2 Sancţiuni
35.2.1 O greşeală personală va fi fluierată şi inscrisă in toate cazurile in contul jucătorului vinovat.inu se vor acorda trei (3) aruncări libere.
35.2.2 Jocul va fi reluat astfel :
• Dacă un coş din acţiune este valabil sau ultima aruncare din cele trei libere a fost marcată in acelaşi timp, mingea va fi repusă in joc de la linia de fund de către adversarii echipei care au reuşit coşul
• Dacă o echipă avea controlul mingii sau avea dreptul de posesie a mingii, repunerea mingii in joc se va face din punctul cel mai apropiat de locul producerii infracţiunii de către această echipă
• Dacă nici o echipă nu avea controlul mingii şiinici dreptul de posesie a mingii se va crea o situaţie de angajare intre doi.

Art.36 Greşeală antisportivă (nesportivă)
36.1 Definiţie
36.1.1 O greşeală antisportivă este o greşeală personală a unui jucător care, in opinia arbitrului,inu a făcut o incercare regulamentară de a juca direct mingea in limitele spiritului şi a prevederilor prezentului regulament.
36.1.2 Greşeala antisportivă trebuie interpretată şi sancţionată de aceeaşi manieră pe tot parcursul jocului.
36.1.3 Arbitrii trebuie să judeceinumai acţiunea.
36.1.4 Pentru a judeca corect greşelile antisportive, arbitrii trebuie să aplice următoarele principii :
• Dacă un jucător nu faceinici un efort pentru a juca mingea, contactul pe care l-a produs constituie o greşeală antisportivă
• Dacă un jucător in efortul de a juca mingea produce un contact excesiv (greşeală dură) acest contact trebuie să fie considerat ca fiind o greşeală antisportivă
• Dacă un jucător comite o greşeală făcand un efort vizibil de a juca mingea (acţiuneinormală de joc) aceastainu este o greşeală antisportivă
36.2 Sancţiuni
36.2.1 O greşeală antisportivă va fi inscrisă in contul jucătorului vinovat.
36.2.2 Trei (3) aruncări libere vor fi acordate jucătorului asupra căruia s-a comis greşeala, urmată de :
• Repunerea mingii in joc in dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale
• O angajare intre doi in cercul central la inceputul primei perioade.
Numărul de trei (3) aruncări libere vor fi acordate după cum urmează :
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care nu este in acţiune de aruncare la coş : se vor acorda două (2) aruncări libere
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care este in acţiune de aruncare la coş, coşul dacă a fost reuşit va conta şi in plus se va acorda o (1) aruncare liberă
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător in acţiune de aruncare la coş şi dacă coşul nu a fost reuşit se vor acorda două (2) sau trei (3) aruncări libere.

Art.37 Greşeală descalificatoare
37.1 Definiţie
37.1.1 O greşeală descalificatoare este orice comportare flagrantă cu caracter nesportiv a jucătorilor, inlocuitorilor, antrenorului principal, antrenorului secund sau a insoţitorilor echipei.
37.1.2 Un jucător va fi descalificat, de asemenea, cand a fost sancţionat pentru două (2) greşeli antisportive ca rezultat a unor acţiuni antisportive.
37.1.3 Un antrenor va fi, de asemenea, descalificat atunci cand :
• El este sancţionat cu două (2) greşeli tehnice (C) ca urmare a unui comportament personal antisportiv
• El acumulează uninumăr de trei (3) greşeli tehnice ca urmare a unei comportări nesportive a unei persoane de pe banca de rezerve (B) (antrenor secund, inlocuitor sau insoţitor) sau in toate cazurile in care el acumulează trei (3) greşeli tehnice din care una a fost dictată personal impotriva sa (C).
37.1.4 Dacă un jucător sau un antrenor este descalificat conform Art. 37.1.2 sau Art. 37.1.3, acea greşeală antisportivă sau greşeală tehnică trebuie să fie singura sancţionată şi nu se va adăuga nici o altă sancţiune pentru descalificare in plus.
37.1.5 Un antrenor care a fost descalificat va fi inlocuit de antrenorul secund, dacă acesta a fost inscris pe foaia de arbitraj. Dacă echipa nu are antrenor secund inscris in foaia de arbitraj el va fi inlocuit de căpitanul echipei.

37.2 Sancţiuni
37.2.1 O greşeală descalificatoare va fi inscrisă in contul celui vinovat.
37.2.2 El va trebui să fie descalificat şi să fie trimis la vestiar unde va rămane pe toată durata ulterioară a jocului sau dacă doreşte, el poate părăsi clădirea in care se află sala de joc.
37.2.3 O aruncare / trei aruncări libere vor fi acordate :
• Oricărui jucător in cazul unei greşeli fără contact
• Jucătorului care a fost implicat in contact
Urmate de :
• Repunerea mingii in joc in dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale
• O angajare intre doi in cercul central la inceputul primei perioade.
37.2.4 Numărul de aruncări libere va fi acordat după cum urmează :
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care nu este in acţiune de aruncare la coş sau a fost o greşeală tehnică : se vor acorda două (2) aruncări libere
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care este in acţiune de aruncare la coş şi coşul a fost reuşit, rezultatul va conta şi se va acorda in plus o (1) aruncare liberă
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător in acţiune de aruncare la coş şi coşulinu a fost reuşit se vor acorda două (2) sau trei (3) aruncări libere.

Art.38 Greşeală tehnică
38.1 Reguli de comportament
38.1.1 Desfăşurareainormală a unui joc presupune colaborarea totală şi loială a membrilor celor două echipe (jucători, inlocuitori, antrenori, antrenori secunzi şi insoţitorii echipei) cu arbitrii, oficiali şi comisar.
38.1.2 Fiecare echipă are dreptul să facă tot posibilul pentru a obţine victoria, cu condiţia să o facă intr-un spirit de sportivitate şi fairplay.
38.1.3 Orice incălcare deliberată sau repetată a acestei cooperări sau a spiritului acestor reguli trebuie considerate greşeală tehnică.
38.1.4 Arbitrii pot preveni greşelile tehnice avertizand componenţii echipei sau chiar trecand cu vederea infracţiuni tehnice minore cu caracter administrativ care sunt evidentineintenţionate şi care nu au vreun efect direct asupra jocului, exceptand situaţiile cand acestea se repetă după avertisment.
38.1.5 Dacă o infracţiune tehnică este descoperită după ce mingea este vie, jocul va fi oprit şi se va acorda o greşeală tehnică. Sancţiunea corespunzătoare va fi administrată ca şi cand greşeala tehnică s-a comis in momentul acordării ei. Orice altceva se va produce in intervalul dintre producerea infracţiunii tehnice şi oprirea jocului va fi validat.
38.2 Violenţa
38.2.1 Acte de violenţă contrare spiritului de sportivitate şi fairplay pot apare in cursul derulării unui joc. Acestea trebuie oprite imediat de către arbitri şi, dacă esteinecesar, şi de alte forţe responsabile pentru menţinerea ordinii publice.
38.2.2 Ori de cate ori se produc asemenea acte de violenţă intre jucători, inlocuitori, antrenori, antrenori secunzi sau intre insoţitorii echipelor, pe suprafaţa de joc sau in vecinătatea acesteia, oficialii vor lua măsuriinecesare pentru oprirea lor.
38.2.3 Oricare dintre persoanele de mai sus vinovate de acte flagrante de agresiune impotriva adversarilor sau oficialilor vor fi descalificate. Oficialii trebuie să raporteze incidentul organizatorilor imediat după terminarea jocului.
38.2.4 Forţele de ordine publică pot intra pe tereninumai dacă arbitrii solicită acest lucru. Totuşi, dacă spectatorii intră pe teren cu intenţia vădită de a comite acte de violenţă, forţele de ordine publică trebuie să intervină imediat pentru a proteja jucătorii şi oficialii.
38.2.5 Toate celelalte zone incluzand intrările, ieşirile, culoarele, vestiarele etc., sunt sub jurisdicţia organizatorilor competiţiei şi a forţelor responsabile pentru menţinerea ordinii publice.
38.2.6 Toate acţiunile fizice ale jucătorilor, inlocuitorilor, antrenorilor, antrenorilor secunzi sau insoţitorilor care pot provoca stricăciuni şi distrugeri ale echipamentului de joc nu trebuie permise de către oficiali.
Cand un comportament de aşainatură este observat de către oficiali, aceştia trebuie să avertizeze imediat pe antrenorul echipei in cauză.
Dacă un asemenea comportament se repetă persoana vinovată va fi penalizată imediat cu greşeală tehnică.
Deciziile luate de arbitrii sunt definitive şi nu pot fi contestate sau ignorate.
38.3 Definiţie
38.3.1 Greşeala tehnică a unui jucător care nu implică contact personal cu un adversar include darinu limitează următoarele :
• Ignorarea avertismentelor arbitrilor
• Agresarea unui arbitru, comisar, clasificator de la masa oficialilor sau a oricărei persoane din zona băncii
• Adresarea către un arbitru, comisar, clasificator de la masa oficialilor sau adversar in termeniinerespectuoşi
• Folosirea unui limbaj sau a unor gesturi care să ofenseze sau să incite spectatorii
• Enervarea sau incomodarea unui adversar agitand mainile in faţa ochilor
• intarzierea reluării jocului prin atingerea mingii după ce aceasta a trecut prin coş
• intarzierea reluării jocului prin impiedicarea repunerii rapide a mingii in joc
• Trantirea pe jos pentru a obţine un fault
• Atingerea mingii din mana unui jucător aflat in apărare sau aflat la prima sau ultima aruncare liberă inainte de a atinge inelul sau atunci cand este evident că va atinge inelul. Un (1) punct va fi acordat echipei aflate in apărare iar jucătorul in cauză va fi penalizat cu greşeală tehnică personală.
• Părăsirea terenului de joc fărăinici un fel de autorizare
• Ridicarea, inălţarea din fotoliul rulant in scopul de a crea un avantajinesportiv impotriva unui adversar
• Ridicarea, lăsarea pe roţile din spate pentru a crea un avantajinesportiv impotriva unui adversar
• Ridicarea picioarelor de pe bara de sprijin pentru a crea un avantajinesportiv impotriva unui adversar
• Folosirea oricărei părţi a bonturilor picioarelor pentru a crea un avantajinesportiv impotriva unui adversar
• Folosirea fotoliului rulant intr-un mod care contravine Art.3.1.
38.3.2 Greşeala tehnică a unui antrenor, antrenor secund, inlocuitor sau a unei echipe constituie o greşeală prin adresarea intr-o manierăinecuviincioasă sau bruscarea arbitrilor, comisarului, clasificatorului, oficialilor de la masa oficialilor, adversarilor sau pentru o infracţiune de tip procedural sau administrativ
38.4 Sancţiuni
38.4.1 Dacă o greşeală tehnică a fost comisă :
• De un jucător, greşeala se inregistrează in contul lui şi contează la numărul de greşeli al jucătorului cat şi la numărul de greşeli de echipă
• De un antrenor (C), antrenor secund (B), inlocuitor (B), insoţitor (B), greşeala se inregistrează antrenorului şi nu va conta la greşelile de echipă
38.4.2 Două (2) sau trei (3) aruncări libere se vor acorda adversarilor, urmate de :
• Posesia mingii in dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficialilor
• O angajare intre doi in cercul central la inceputul primei perioade.

Art. 39 Conflict / incăierare
39.1 Definiţie
Un conflict / incăierare este o acţiune fizică violentă reciprocă intre două sau mai multe persoane (jucători, inlocuitori, antrenori, antrenori secunzi, insoţitori de echipă).
Prevederile acestui articol se aplicăinumai inlocuitorilor, antrenorilor, antrenorilor secunzi şi insoţitorilor de echipă care părăsesc limitele zonei băncii unei echipe in timpul unui conflict / incăierări sau in timpul oricărei situaţii care poate conduce la un conflict / o incăierare.
39.2 Regulă
39.2.1 Inlocuitorii sau insoţitorii unei echipe care părăsesc limitele băncii unei echipe in timpul unui conflict / incăierare sau in timpul unei situaţii care pot conduce la un conflict / incăierare vor fi descalificaţi.
39.2.2 Numai antrenorului şi / sau antrenorului secund i se permite să părăsească limita zonei băncii in timpul unui conflict / incăierare sau in timpul unei situaţii care poate conduce la un conflict / incăierare, in scopul de a-i ajuta pe arbitrii să menţină sau să restabilească ordinea. in această situaţie antrenorul / antrenorul secund nu va fi descalificat.
39.2.3 Dacă antrenorul şi / sau antrenorul secund părăsesc zona băncii şi nu ajută sau nu incearcă să ajute la menţinerea sau restabilirea ordinii, ei vor fi descalificaţi.
39.3 Sancţiuni
39.3.1 Indiferent deinumărul de antrenori, inlocuitori sau insoţitori ai echipei care au fost descalificaţi prin părăsirea limitelor zonei băncii se va inregistra o singură greşeală tehnică (B) in foaia de arbitraj contra antrenorului.
39.3.2 Dacă membrii ai ambelor echipe au fost descalificaţi ca urmare a prevederilor acestui articol şi nu mai există o altă greşeală sancţionată, jocul va fi reluat astfel :
• Dacă un coş valabil a fost inscris aproximativ in acelaşi moment, mingea va fi acordată echipei care a primit coşul pentru a o repune din spatele liniei de fund
• Dacă o echipă avea controlul mingii sau avea dreptul la posesia mingii, mingea va fi acordată acestei echipe pentru a o repune in joc din afara terenului din punctul situat in prelungirea liniei de centru, opus mesei oficialilor
• Dacă nici o echipă nu avea controlul mingii sau dreptul la posesie, se va realiza o angajare intre doi
39.3.3 Toate greşelile descalificatoare vor fi inregistrate aşa cum s-a specificat in B.8.3. şi nu vor conta ca greşeli de echipă
39.3.4 Toate sancţiunile care au survenit inainte de situaţia de conflict / incăierare vor fi administrate in concordanţă cu Art. 42 (Situaţii speciale).

REGULA NR. 7 – DISPOZIŢII GENERALE

Art.40 Cinci greşeli de jucător
40.1 Un jucător care a comis cinci (5) greşeli personale şi / sau tehnice va fi informat de către arbitru şi va trebui să părăsească imediat jocul. El trebuie să fie inlocuit in timp de treizeci (30) secunde.
40.2 O greşeală a unui jucător care a comis cinci (5) greşeli personale va fi considerată greşeala unui jucător eliminat şi va fi inregistrată in contul antrenorului şi va fi trecută in foaia de arbitraj (B).

Art.41 Greşeli de echipă : Sancţiuni
41.1 Definiţie
41.1.1 O echipă este in situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă atunci cand a acumulat patru (4) greşeli de echipă in timpul unei perioade de joc.
41.1.2 Toate greşelile de echipă comise in timpul unei perioade de joc sunt considerate ca făcand parte din perioada sau prelungirea imediat următoare.
41.1.3 Toate greşelile de echipă comise intr-o prelungire vor fi considerate ca făcand parte din a patra perioadă.
41.2 Regulă
41.2.1 Cand o echipă este in situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă, toate greşelile personale care vor fi comise asupra unui jucător care nu este in acţiune de aruncare la coş vor fi sancţionate cu două (2) aruncări libere in loc de o repunere in joc din exteriorul terenului.
41.2.2 Dacă o greşeală personală a fost comisă de un jucător a cărui echipă are controlul unei mingii vii sau care are dreptul la posesia mingii, această greşeală va fi penalizată cu o repunere a mingii in joc de către adversari.

Art.42 Situaţii speciale
42.1 Definiţie
In timpul aceleaşi perioade in care cronometrul de joc este oprit ca urmare a unei infracţiuni pot avea loc situaţii speciale atunci cand este comisă o greşeală suplimentară sau sunt comise greşeli suplimentare.
42.2 Procedură
42.2.1 Toate greşelile vor fi inregistrate şi se vor stabili toate sancţiunile.
42.2.2 Ordinea in care au fost produse se va determina.
42.2.3 Toate sancţiunile identice impotriva ambelor echipe cat şi cele pentru duble greşeli vor fi anulate. Odată ce sancţiunile au fost anulate, ele vor fi considerate ca şi cand nu s-ar fi produs niciodată.
42.2.4 Dreptul de posesie a mingii ca parte a sancţiunii pentru ultima greşeală va anula orice alt drept de posesie anterior.
42.2.5 Odată ce mingea a devenit vie pentru executarea primei sau singurei aruncări libere sau a unei repuneri din exterior, acea sancţiuneinu mai poate fi utilizată pentru anularea sancţiunilor aferente unei alte greşeli.
42.2.6 Toate sancţiunile rămase vor fi executate in ordinea in care s-au produs greşelile.
42.2.7 Dacă, după anularea tuturor sancţiunilor egale dictate impotriva ambelor echipeinu mai răman alte sancţiuni care trebuie administrate, jocul va fi reluat astfel :
• Dacă un coş valabil a fost inscris aproximativ in acelaşi moment, mingea trebuie acordată echipei care a primit coşul pentru a o repune din spatele liniei de fund
• Dacă o echipă a avut controlul mingii sau a fost in posesia mingii, mingea va fi acordată acestei echipe pentru a o repune in joc din afara terenului din punctul situat cat mai aproape de locul unde s-a produs prima infracţiune
• Dacă nici o echipă nu avea controlul mingii sau dreptul la posesie, se produce o situaţie de angajare intre doi.

Art.43 iAruncări libere
43.1 Definiţie
43.1.1 O aruncare liberă este o oportunitate dată unui jucător de a inscrie un (1) punct, fără impotrivirea unui adversar, dintr-un loc situat in spatele liniei de aruncări libere şi in interiorul semicercului.
43.1.2 Un set de trei aruncări libere este definit ca totalitatea aruncărilor libere şi / sau urmate de posesia mingii rezultate din penalizarea unei singure greşeli.
43.2 Regulă
43.2.1 Cand o greşeală personală a fost fluierată şi sancţiunea constă in acordarea de aruncare / aruncări libere :
• Jucătorul impotriva căruia a fost comisă greşeala va incerca să execute aruncarea / aruncările libere
• Dacă se solicită o inlocuire a jucătorului impotriva căruia a fost comisă greşeala, el trebuie să execute aruncarea / aruncările libere inainte de a părăsi jocul
• Dacă el trebuie să părăsească jocul ca urmare a unei accidentări sau pentru că a acumulat cinci (5) greşeli sau a fost descalificat, inlocuitorul său va executa aruncarea / aruncările libere. Dacă nu există inlocuitor, orice coechipier va executa aruncarea / aruncările libere.
43.2.2 Cand o greşeală tehnică a fost fluierată, aruncarea / aruncările libere vor putea fi executate de orice jucător al echipei adverse.
43.2.3 Jucătorul care va executa aruncarea liberă trebuie:
• Să se plaseze in spatele liniei de aruncări libere şi in interiorul semicercului. Rotiţele mici ale fotoliului rulant (sau castorul/castorii) pot fi poziţionaţi după linia de aruncări libere.
• Să folosească orice metodă de a arunca la coş in aşa fel incat mingea să intre in coş pe sus sau să atingă inelul.
• Să arunce mingea la coş intr-un interval de timp de cinci (5) secunde din momentul in care aceasta i-a fost pusă la dispoziţie de unul dintre arbitri.
• Săinu atingă linia de aruncări libere sau să intre in zona de restricţie cu nici o parte a corpului său sau cu rotiţele cele mici ale fotoliului rulant pană ce mingeainu a atins inelul sau a intrat in coş.
• Să nu fenteze inainte de aruncare.
43.2.4 Jucătorii care ocupă spaţiile de-a lungul culoarului de aruncări libere vor ocupa poziţii alternative şi numai poziţiile la care au dreptul, care sunt considerate a avea un (1) metru in adancime (Diagrama 7).
Jucătorului aflat pe ultima linie de apărare, localizată in prima parte a liniei, i se poate permite să aibă rotiţa cea mică a fotoliului rulant cel mai aproape de linia care marchează prelungirea liniei de aruncări libere. Ceilalţi jucători apărători pot avea rotiţele din faţă ale fotoliilor rulante la marcajele (stanga sau dreapta) care definesc linia de aruncare liberă, respectiv in spatele liniei de aruncare pentru trei puncte (zonaineutră).
Aceşti jucătoriinu vor :
• Părăsi poziţiile lor pană la ultima aruncare liberă
• Intra in zona de restricţie, zonaineutră sau părăseşte poziţiile lor pană cand mingea părăseşte mana/ mainile jucătorului care aruncă
• Jucătorii aflaţi in apărareinu vor distrage atenţia celui care aruncă

Diagrama 7 Poziţiile jucătorilor in timpul aruncărilor libere

43.2.5 Jucătorii care nu vor ocupa poziţiile aflate de-a lungul culoarului de aruncări libere vor rămane in spatele liniei de aruncări libere şi in spatele liniei coşului de trei (3) puncte pană in momentul in care mingea atinge inelul coşului sau aruncările sunt terminate.
43.2.6 In timpul unei / unor aruncări libere care este / sunt urmată / urmate de alt / alte seturi de aruncări libere sau de o repunere in joc din afara terenului, toţi jucătorii trebuie să se plaseze in spatele prelungirii liniei de aruncări libere şi in spatele liniei coşului de trei (3) puncte.

O infracţiune de la Art.43.2.3, 43.2.4, 43.2.5 sau 43.2.6 constituie o abatere.
43.3 Sancţiuni
43.3.1 Dacă o abatere este comisă de executantul aruncărilor libere :
• Punctul / punctele dacă a (au) fost reuşit(e)inu va (vor) conta
• Orice abatere a oricărui alt jucător produsă puţin inaintea, aproape in acelaşi timp sau
puţin după aceea comisă de executantul aruncărilor libereinu va fi luată in considerare
Mingea va fi acordată adversarilor pentru o repunere in joc din locul situat in prelungirea liniei de aruncări libere, mai puţin atunci cand urmează o alta / altele
43.3.2 Dacă o aruncare liberă este reuşită şi o abatere (abateri) este (sunt) comisă (comise) de orice jucător in afară de aruncător :
• Punctul (punctele) dacă a (au) fost marcat(e) vor conta
• Abaterea (abaterile)inu va (vor) fi luată (luate) in considerare

In cazul ultimei sau singurei aruncări libere, mingea va fi acordată echipei care a primit coşul pentru o repunere in joc in spatele liniei de fund.
43.3.3 Dacă o aruncare liberă nu este reuşită şi abaterea este comisă de :
• Un coechipier al celui care execută ultima sau singura aruncare liberă, mingea va fi acordată adversarilor pentru a fi repusă in joc din afara terenului din prelungirea liniei de aruncări libere, mai puţin atunci cand echipa nu are dreptul la următoarea posesie
• Un adversar al celui care execută aruncarea liberă, se va acorda oinouă aruncare liberă aruncătorului
• Ambele echipe, la ultima sau singura aruncare liberă, jocul se va relua printr-o situaţie de angajare intre doi.

Art.44 Eroare corectabilă / rectificabilă
44.1 Definiţie
Arbitrii pot corecta, rectifica o eroare dacă una dintre reguli a fost aplicată incorect din cauza neatenţiei numai in următoarele situaţii :
• Acordarea unei (unor) aruncări nemeritată (nemeritate)
• Executarea unei (unor) aruncări libere de către un jucător care nu avea dreptul
• Neacordarea unei aruncări libere la o echipă care avea dreptul
• Acordarea sau anularea de puncte ca urmare a unei greşeli a arbitrilor.
44.2  Procedură
44.2.1 Pentru a fi corectate erorile enumerate anterior trebuie să fie descoperite de un arbitru sau să i se fi atras atenţia unui arbitru inainte ca mingea să devină vie după prima minge moartă care urmează pornirii cronometrului de joc după producerea erorii.
Respectiv :
Eroarea se produce – toate erorile se produc in timpul unei mingi moarte
Mingea este vie     – eroarea este corectată
Cronometru porneşte sau continuă să meargă – eroarea este corectată
Mingea este moartă    – eroarea este corectată
Mingea este vie    – eroarea nu mai este corectată
44.2.2 Un arbitru poate opri imediat jocul cand a descoperit o eroare rectificabilă, cu condiţia de ainu defavoriza peinici una dintre echipe. Dacă eroarea a fost descoperită in timpul jocului, scorerul trebuie să aştepte prima situaţie de minge moartă inainte de a acţiona semnalul sonor pentru a atrage atenţia arbitrilor să oprească jocul.
44.2.3 Orice greşeală comisă, puncte reuşite, timpul care s-a scurs cat şi orice altă activitate suplimentară care se produce după descoperirea erorii dar inainte ca ea să fie corectată, nu vor fi anulate.
44.2.4 După corectarea erorii, jocul se va relua din locul unde a fost intrerupt pentru corectarea acesteia. Mingea va fi acordată echipei care avea dreptul la o repunere atunci cand eroarea a fost descoperită.
44.2.5 Dacă din eroare s-a (s-au) acordat aruncare (aruncări) libereinemeritate sau un jucător care nu avea dreptul a executat aruncarea / aruncările libere, aruncarea / aruncările libere executată (executate) ca rezultat al erorii trebuie anulată (anulate) şi jocul va fi reluat astfel :
• Dacă timpul de joc nu a fost pornit după eroare, mingea va fi acordată pentru o repunere in joc echipei ale cărei aruncări libere au fost anulate
• Dacă timpul de joc a fost oprit după eroare şi :
o Echipa care controlează mingea (sau are dreptul la posesie) cand este descoperită eroarea este aceeaşi cu echipa care avea posesia mingii cand s-a produs eroarea sau
o Nici o echipă nu este in posesia mingii cand a fost descoperită eroarea, mingea va fi acordată echipei care avea dreptul la repunere cand s-a produs eroarea.
• Dacă timpul de joc era pornit cand eroarea a fost descoperită dar echipa care are posesia mingii (sau are dreptul la posesie) este diferită de cea care a avut posesia mingii cand s-a produs eroarea, se va produce o situaţie de angajare intre doi.
• Dacă timpul de joc a fost pornit şi eroarea este descoperită cand este acordată o greşeală care implică aruncare liberă (aruncări libere), atunci aceasta (acestea) va fi administrată ( vor fi administrate) iar mingea va fi pusă la dispoziţia echipei care era in posesia ei atunci cand s-a produs eroarea.
44.2.6 Dacă eroarea constă in neacordarea unei (unor) aruncări libere meritate :
• Dacă nu a avut loc o schimbare de posesie a mingii din momentul in care s-a produs eroarea, jocul va fi reluat după corectarea erorii ca după orice altă aruncare liberă
• Dacă aceeaşi echipă reuşeşte să inscrie după ce din greşeală a beneficiat de posesia mingii pentru o repunere, eroarea va fiineglijată.
44.2.7 După ce o eroare incă rectificabilă a fost descoperită :
• Dacă jucătorul implicat in corectarea erorii este pe banca echipei după ce a fost inlocuit regulamentar (darinu a fost descalificat sau a comis 5 greşeli), el trebuie să reintre in teren pentru a participa la corectarea erorii (in acest moment el devenind jucător).
După ce eroarea a fost corectată el poate rămane pe teren, cu excepţia cazului in care a fost solicitată regulamentar din nou o inlocuire de jucători, caz in care jucătorul poate părăsi terenul de joc.
• Dacă jucătorul a fost schimbat deoarece a comis 5 greşeli sau a fost descalificat, inlocuitorul său va participa la corectarea erorii.
44.2.8 Erorile rectificabile nu mai pot fi corectate după ce arbitrul principal a semnat foaia de arbitraj.
44.2.9 Orice eroare sau greşeală in inregistrarea scorului de către scorer sau ale cronometrorului in cronometrarea timpului de joc care au implicare asupra scorului, ainumărului de greşeli, a minutelor de intrerupere, a timpului scurs sau omis, pot fi corectate in orice moment de arbitri, inainte ca foaia de arbitraj să fie semnată de arbitrul principal.

REGULA NR. 8 – ARBITRII, OFICIALII, COMISARUL :

INDATORIRI ŞI PUTERI

Art.45 Arbitrii, oficialii şi comisarul
45.1 Arbitrii vor fi primul arbitru / arbitrul principal şi unul sau doi arbitrii secunzi. Ei vor fi asistaţi de oficiali aflaţi la masa oficială şi de un comisar şi un clasificator, dacă acesta este prezent.
45.2 La masa oficialilor vor sta scorerul, un asistent al scorerului, un cronometror şi un operator pentru 24 secunde.
45.3 Un comisar, dacă este prezent, va sta intre scorer şi cronometror. Prima lui datorie este de a superviza indatoririle oficialilor de la masă şi de a asista arbitrii in exerciţiul funcţiunii. Clasificatorul, dacă este prezent, va sta intre comisar şi cronometror.
45.4 Oficialii desemnaţi pentru un anume joc nu trebuie să aibăinici un fel de legătură cu una sau cealaltă echipă prezente pe teren.
45.5 Arbitrii, oficialii şi comisarul vor conduce jocul in concordanţă cu aceste reguli şi nu vor aveainici un fel de autoritate de a le schimba.
45.6 Uniforma arbitrilor va consta din tricou oficial, pantaloni lungi negri, şosete negre şi pantofi /ghete de baschet de culoare neagră.
45.7 Arbitrii şi oficialii de la masă vor fi imbrăcaţi uniform.

Art.46 Arbitrul principal : Indatoriri şi puteri
 Arbitrul principal trebuie să :
46.1 Inspecteze şi să aprobe toate fotoliile rulante şi echipamentele care se vor folosi in timpul jocului.
46.2 Desemneze cronometrorul oficial al jocului, operatorul de 24 secunde, cronometrul suplimentar, precum şi pe ceilalţi arbitrii pe funcţii.
46.3 Aleagă mingea oficială de joc dintre cel puţin două folosite, provenite de la echipa gazdă. Dacă nici una din aceste mingiiinu este potrivită pentru joc, el trebuie să o aleagă pe cea mai bună calitativ din cele prezentate.
46.4 Nu permită nici unui jucător să poarte obiecte care pot răni alţi jucători in timpul meciului.
46.5 Efectueze angajarea intre doi la startul primei perioade şi să inmaneze mingea pentru repunerile in joc la inceputul tuturor celorlalte perioade.
46.6 Oprească meciul atunci cand situaţia se justifică.
46.7 Declare pierderea jocului prinineprezentarea unei echipe.
46.8 Examineze foaia de arbitraj la sfarşitul meciului sau ori de cate ori considerăinecesar.
46.9 Aprobe şi să semneze foaia de arbitraj la sfarşitul jocului, prin acţiunea sa finalizand funcţiile arbitrilor in legătură cu sarcinile lor din timpul jocului respectiv. Puterile arbitrilor vor incepe din momentul in care ajung pe terenul de joc cu douăzeci (20) minute inainte de programarea inceputului de joc şi se vor termina in momentul in care timpul oficial de joc ia sfarşit.
46.10 Inregistreze pe spatele foii de arbitraj, inainte de a o semna, pierderea meciului prin neprezentare sau orice comportamentinesportiv al jucătorilor, antrenorilor, antrenorilor secunzi sau a insoţitorilor de echipe apărut cu 20 minute inainte de joc şi pană la fluierul final al timpului de joc oficial, dar şi in perioada de pană la semnarea foii de arbitraj. In acest caz, arbitrul principal (comisarul dacă este prezent) trebuie să trimită un raport detaliat la organizatorul competiţiei.
46.11 Ia decizia finală ori de cate ori esteinecesar sau atunci cand arbitriiinu sunt de acord. inainte de a face publică decizia sa trebuie să se consulte cu arbitrul secund, comisarul şi / sau cu oficialii de la masă.
46.12 Arbitrul principal are puterea de a lua orice decizie asupra tuturor punctelor, situaţiilor care nu sunt prevăzute de prezentul regulament.

Art.47 Arbitrii : Indatoriri şi puteri
47.1 Arbitrii vor avea puterea de a decide sancţionarea infracţiunilor la regulile de joc comise atat in interiorul terenului cat şi in afara lui, inclusiv in zona mesei oficiale, a băncilor echipelor şi in suprafaţa imediată din spatele liniilor ce delimitează terenul.
47.2 Arbitrii vor fluiera atunci cand s-a comis o infracţiune la regulile de joc, la sfarşitul perioadelor de joc şi ori de cate ori consideră că esteinecesar să oprească jocul. Arbitriiinu trebuie să fluiere după un coş reuşit, o aruncare liberă reuşită sau atunci cand mingea devine vie.
47.3 Atunci cand decid asupra unei greşeli personale sau abateri, arbitrii vor ţine seama şi vor avea in vedere următoarele principii fundamentale :
• Spiritul, scopul regulilor şi necesitatea de a menţine integritatea jocului.
• Consecvenţa in aplicarea conceptului de avantaj / dezavantaj prin intermediul căruia arbitriiinu trebuie să intrerupă in mod inutil cursivitatea jocului pentru a sancţiona un contact personal intamplător care nu oferăinici un avantaj jucătorului responsabil de producerea lui şiiniciinu il pune pe jucătorul care a suferit contactul in dezavantaj.
• Consecvenţa in aplicarea unei aprecieri uniforme la fiecare joc ţinand seama de abilităţile jucătorilor implicaţi şi de atitudinea şi conduita acestora in timpul desfăşurării jocului.
• Consecvenţa in menţinerea unui echilibru intre controlul jocului şi cursivitatea acestuia, inţelegand ceea ce fac jucătorii şi sancţionand ceea ce este corect pentru desfăşurarea jocului.
47.4 Dacă una dintre echipe va depune o reclamaţie, arbitrul principal (comisarul dacă este prezent) va raporta despre aceasta, in intervalul de o (1) oră de la terminarea jocului, organizatorului competiţiei.
47.5 Dacă un arbitru este accidentat sau pentru orice alt motiv el nu poate continua să-şi indeplinească indatoririle, in următoarele cinci (5) minute de la apariţia acestei situaţii, jocul va fi reluat. Celălalt arbitru va arbitra singur pană la sfarşitul jocului, cu excepţia cazului in care există posibilitatea de inlocuire a arbitrului accidentat cu un alt arbitru calificat. După consultarea cu comisarul, arbitrul rămas va decide asupra inlocuirii.
47.6 In toate meciurile internaţionale dacă esteinevoie de o comunicare verbală, aceasta se va realiza in limba engleză.
47.7 Fiecare arbitru are puterea de a lua decizii in limitele indatoririlor sale dar nu are autoritatea să anuleze sau să pună la indoială deciziile luate de alţi arbitri.

Art.48 Scorerul, asistentul de scorer şi clasificatorul: indatoriri
48.1 Scorerul va avea foaia de arbitraj şi o va inregistra cu :
• Echipele, prin inscrierea numelor şi numerelor jucătorilor care intră in joc la inceputul acestuia şi toţi ceilalţi inlocuitori desemnaţi să ia parte la joc. Atunci cand se produce o infracţiune in legătură cu cei cinci (5) jucători care incep jocul, cu inlocuirile sau numerele jucătorilor, acesta trebuie să anunţe cat se poate de repede, arbitrul cel mai apropiat.
• Evidenţa cronologică a punctelor marcate şi inregistrarea coşurilor şi a aruncărilor libere reuşite.
• Greşelile comise de fiecare jucător. Scorerul trebuie să semnaleze arbitrului imediat ce un jucător a comis cea de a cincea greşeală. El va inregistra in foaia de arbitraj greşelile dictate impotriva fiecărui antrenor şi va informa imediat arbitrii atunci cind un antrenor trebuie descalificat. De asemenea, el trebuie să avertizeze arbitrii imediat ce un jucător a comis două (2) greşeliinesportive impotriva unui alt jucător şi trebuie descalificat.
• Acordarea minutelor de intrerupere. El trebuie să informeze arbitrii la prima ocazie că o echipă a solicitat un minut de intrerupere. Scorerul va inregistra in foaia de arbitraj minutul de intrerupere in contul echipei care l-a solicitat şi il va informa pe antrenor, prin intermediul arbitrului, cand acestainu mai are dreptul la un alt minut de intrerupere in acea repriză sau in perioada de prelungire.
• Următoarea posesie alternativă manevrand săgeata posesiei alternative. Scorerul va ajusta corect direcţia posesiei alternative imediat după terminarea primei reprize cand echipele schimbă coşul pentru a reincepe cea de a doua repriză.
48.2 De asemenea, scorerul trebuie să :
• Indice imediat numărul greşelilor personale comise de fiecare jucător prin ridicarea, intr-o manieră vizibilă pentru amandoi antrenorii, a numărului de greşeli comisă de jucătorul respectiv.
• Poziţioneze corespunzător semnalul pentru greşeala de echipă pe masa scorerului, la extremitatea cea mai apropiată de banca echipei care a comis cea de a patra greşeală in cursul unei perioade, imediat ce mingea devine vie in urma greşelii dictate impotriva oricărui jucător al echipei respective.
• Efectueze schimbările de jucători.
• Declanşeze semnalul sonor numai dacă mingea este moartă şi cronometrul jocului oprit, şi inainte ca mingea să devină vie din nou. Sunetul semnalului său nu trebuie să oprească cronometrul jocului sau jocul,inici să cauzeze devenirea mingii moarte.
48.3 Asistentul scorerului va acţiona tabela de scor şi il va ajuta pe scorer. In cazul in care există discrepanţă intre tabela de scorer şi foaia de arbitraj, inregistrările din foaia de arbitraj vor avea prioritate iar tabela de scor se va modifica conform foii de arbitraj.
48.4 In timpul inregistrării evoluţiei scorului in foaia de arbitraj se pot produce erori :
• Dacă eroarea a fost descoperită in timpul jocului, scorerul trebuie să aştepte pană la prima minge moartă, după care să acţioneze semnalul sonor.
• Dacă eroarea a fost descoperită după terminarea jocului dar inainte de semnarea foii de arbitraj de către arbitrul principal, eroarea poate fi corectată, chiar dacă aceasta va influenţa rezultatul jocului.
• După ce foaia de arbitraj a fost semnată de către arbitrul principal nici un fel de eroare nu mai poate fi corectată. In această situaţie, arbitrul trebuie să trimită un raport detaliat organizatorului competiţiei.
48.5 Clasificatorul sau asistentul scorerului il va ajuta pe scorer să verifice corectitudinea punctelor atribuite jucătorilor prin clasificare astfel incat numărul maxim de 14 puncte de echipă să nu fie depăşit la cei cinci jucători aflaţi in teren. O echipă trebuie să intrunească numărul limită de 14 puncte (Vezi Art.51.2) iar clasificatorul sau asistentul scorerului trebuie să informeze scorerul, iar acesta arbitrul, in cazul in care se produce o infracţiune la această regulă pentru a se aplica o sancţiune impotriva antrenorului echipei care a săvaşit greşeala.

Art.49 Cronometrorul : Indatoriri
49.1 Cronometrorul va avea la dispoziţie un cronometru pentru joc şi un cronograf avand ca indatoriri să :
• Cronometreze derularea timpului de joc, a minutelor de intrerupere şi a intervalelor de joc.
• Verifice dacă semnalul suficient de sonor va indica in mod automat expirarea timpului de joc al fiecărei perioade.
• Folosească orice mijloc posibil pe care il are la dispoziţie pentru a-i avertiza pe arbitri, in cazul in care semnalul sonorinu funcţionează sau nu este auzit de către aceştia.
• Anunţe echipele şi arbitrii cu cel puţin trei (3) minute inainte de inceputul celei de a treia perioade de joc.
49.2 Cronometrorul trebuie să măsoare timpul de joc astfel :
• Cronometrul trebuie pornit :
o in cazul unei angajări intre doi in momentul in care mingea este atinsă regulamentar de unul dintre jucători.
o După ultima sau singura aruncare liberăinereuşită, atunci cand mingea rămane in continuare vie şi ea atinge sau este atinsă de un jucător din teren.
o In cazul in care după o repunere in joc din exteriorul terenului, mingea atinge un jucător din teren.
• Cronometrul trebuie oprit :
o La terminarea timpului de joc al unei perioade.
o Ori de cate ori un arbitru fluieră in timp ce mingea este vie.
o Cand un coş din acţiune este reuşit impotriva unei echipe ce solicitase anterior un minut de intrerupere.
o Cand a fost reuşit un coş din acţiune in ultimele două (2) minute ale jocului şi in ultimele două (2) minute ale oricărei dintre prelungiri.
o Cand se aude semnalul operatorului de 24 secunde in timp ce o echipă controlează mingea.
49.3 Cronometrorul va măsura minutul de intrerupere de joc astfel :
• Va declanşa cronograful imediat ce arbitrul arată semnul minutului de intrerupere.
• Va acţiona semnalul sonor cand s-au scurs cele cincizeci (50) secunde de la inceputul acestuia.
• Va acţiona semnalul sonor cand minutul de intrerupere s-a terminat.
49.4 Cronometrorul va măsura intervalele de joc astfel :
• Va acţiona imediat ce s-a terminat o perioadă precedentă.
• Va acţiona semnalul sonor cu trei (3) minute inaintea primei şi celei de a treia perioade şi dininou cand mai răman un (1) minut şi treizeci (30) secunde pană la inceperea acestor perioade.
• Va acţiona semnalul sonor cu treizeci (30) secunde inaintea perioadei a doua, a patra şi a fiecărei prelungiri.
Art.50 Operatorul de 24 secunde : Indatoriri
 Operatorul de douăzeci şi patru secunde (24) trebuie să acţioneze aparatul astfel incat acesta va fi :
50.1 Pornit sau repornit imediat ce un jucător caştigă controlul unei mingi vii pe teren.
50.2 Oprit şi resetat la douăzeci şi patru (24) secunde fărăinici o cifră pe ecran vizibilă imediat ce :
• Un arbitru a fluierat o greşeală sau o abatere.
• Consecutiv unei aruncări la coş din acţiune sau a unei pase, mingea intră in coş.
• O aruncare la coş din acţiune atinge inelul.
• Jocul este oprit din cauza unei acţiuni a adversarilor echipei care controlează mingea.
• Jocul este oprit din cauza unei acţiuni care nu are legătură cuinici o echipă, mai puţin cand adversarii sunt puşi intr-o situaţie de dezavantaj.
50.3 Resetat la douăzeci şi patru (24) secunde vizibil pe ecran şi repornit imediat ce un adversar caştigă controlul unei mingi vii pe teren. Simplul fapt că un adversar atinge mingeainu este suficient pentru a se acorda oinouă perioadă de douăzeci şi patru (24) secunde dacă aceeaşi echipă controlează mingea in continuare.
50.4 Oprit darinu resetat la oinouă perioadă de douăzeci şi patru (24) secunde cand aceleiaşi echipe care a avut anterior controlul mingii ii este acordată mingea pentru o repunere in joc din afara terenului, ca urmare a :
Unei mingii afară din joc.
Accidentării unui jucător al aceleiaşi echipe.
Unei situaţii de angajare intre doi.
Unei duble greşeli.
Unei situaţii de anulare de sancţiuni egale impotriva ambelor echipe.
50.5 Oprit şi inchis cand o echipă caştigă controlul mingii pe teren şi au mai rămas de jucat mai puţin de douăzeci şi patru (24) secunde din orice perioadă. Semnalul aparatului de douăzeci şi patru secundeinu opreşte timpul de joc sau jocul şi nu face ca mingea să devină moartă, decat dacă o echipă controlează mingea.

REGULA NR. 9 – SISTEMUL DE CLASIFICARE A JUCĂTORILOR

Art.51 Sistemul de Clasificare pe Puncte a Jucătorilor
51.1   Definiţie
51.1.1 In conformitate cu Regulamentul Oficial al IWBF, fiecare jucător de baschet in fotoliul rulant trebuie să fie posesor al unei licenţe internaţionale eliberată de Comisia de Clasificare IWBF a Jucătorilor. Licenţa de clasificare poate fi eliberată la un turneu oficial de către Comisia de resort care se bazează pe observaţiile clasificatorilor, in concordanţă cu principiile conţinute de Regulamentul Oficial de Clasificare a Jucătorilor. Această licenţă conţine detalii despre punctele deţinute de jucătorul respectiv. Sub incidenţa Regulamentului de Clasificare a Jucătorilor, valoarea punctelor jucătorului se poate schimba in timpul turneului pană la terminarea rundei campionatului. Este responsabilitatea Clasificatorului să determine validitatea licenţei jucătorului şi corectitudinea acesteia şi să-l informeze pe jucător despre eventuala modificare a acesteia.
Validitatea punctelor clasificării jucătorilor in conformitate cu IWBF sunt : 1.0;1.5;2.0;2.5;3.0;3.5;4.0 şi 4.5
51.2   nu la toate competiţiile valoarea punctelor jucătorilor dintr-o echipă trebuie să fie limitată la 14.
Notă : Acest total va fi aplicat la competiţiile oficiale ale IWBF. Variaţii ale valorii punctelor jucătorilor dintr-o echipă pot fi aplicate in alte competiţii.
Principalele competiţii oficiale ale IWBF sunt următoarele :
• Campionatul Mondial Masculin
• Campionatul Mondial Feminin
• Turneele Internaţionale Paralimpice Masculin şi Feminin
• Campionatul Mondial Masculin de Juniori
• Turneele de Calificare pentru Campionatele Mondiale Masculin, Feminin şi Juniori Masculin
• Turneele de Calificare pentru Jocurile Paralimpice Masculin şi Feminin
51.3   Sancţiuni
Dacă in timpul unui joc, o echipă depăşeşteinumărul de 14 puncte admis se va acorda o greşeală tehnică antrenorului in acelaşi timp cu corectareainumărului de puncte din echipă. Inainte de reluarea jocului, clasificatorul sau asistentul scorerului va trebui să verifice iar totalul punctelor jucătorilor din fiecare echipă.

A. SEMNALELE ARBITRILOR

A.1 Semnalele ilustrate in aceste reguli sunt singurele oficiale şi trebuie folosite de către toţi arbitrii in toate jocurile.
A.2  Este important ca aceste semne să fie cunoscute şi de către oficialii de la masă.

Diagrama 8. Semnalele oficialilor
 
B.1 Foaia de arbitraj prezentată in Diagrama 9 este cea aprobată de Comisia Tehnică a IWBF.
B.2 Ea cuprinde originalul şi trei copii, fiecare de culoare diferită. Originalul, de culoare albă, este pentru IWBF. Prima copie, de culoare bleu, este pentru organizatorul competiţiei, cea de a doua copie, de culoare roz, este pentru echipa invingătoare şi ultima copie, de culoare galbenă, este pentru echipa care a pierdut.
Notă : 1. Se recomandă ca scorerul să folosească două culori diferite pentru orice inscriere in foaia de arbitraj, una pentru prima şi cea de a treia perioadă şi cealaltă pentru a  a doua şi cea de a patra perioadă.
 2. Foaia de arbitraj poate fi pregătită şi completată electronic.
B.3 Cu cel puţin douăzeci (20) minute inainte de inceperea jocului, scorerul va pregăti foaia de arbitraj, astfel :
B.3.1 El va inscrieinumele celor două echipe in spaţiul destinat special, situat in partea de sus a foii de arbitraj. Prima echipă va fi inscrisă intotdeaua ca echipa gazdă. Pentru turneele sau meciurile pe terenuriineutre, prima echipă va fi trecută cea menţionată in program.
Prima echipă va fi echipa A şi cea de a doua va fi echipa B.
B.3.2 Scorerul va inscrie :
• Numele competiţiei
• Numărul jocului
• Data , ora şi locul de desfăşurare a jocului
• Numele arbitrului principal şi al arbitrilor secunzi

Diagrama 10  Partea de sus a foii de arbitraj

B.3.3 Scorerul va inscrie in continuare,inumele şi numerele jucătorilor celor două echipe, folosind in acest scop, lista cu jucătorii pusă la dispoziţie de antrenor sau reprezentantul acestuia. Echipa A va ocupa partea superioară a foii de arbitraj iar echipa B cea inferioară (Diagrama 11 inscrierea echipelor pe foaia de arbitraj).
B.3.3.1In prima coloană scorerul va inscrie punctele de clasificare a fiecărui jucător aşa cum este arătat in Licenţa de Clasificare a Jucătorului(Player Classification ID Card) B.3.3.2In cea de a doua coloană, scorerul va inscrie cu MAJUSCULEinumele şi iniţialele fiecărui jucător, precum şuinumărul acestuia in conformitate cu cel inscris pe tricoul pe care acesta il poartă. Căpitanul echipei va fi indicat prin inscrierea menţiunii (CAP) imediat după numele acestuia.
B.3.3.3Dacă echipa prezintă mai puţin de doisprezece (12) jucători, scorerul va bara cu o linie spaţiile rămase libere.
B.3.4. In partea inferioară a spaţiului fiecărei echipe, scorerul va inscrie cu MAJUSCULE numele antrenorului şi cel al antrenorului secund.
B.4. Cu cel puţin zece (10) minute inainte de inceputul jocului, antrenorii trebuie să :
B.4.1 Confirme numele şi numerele jucătorilor.
B.4.2 Confirme numele antrenorului şi pe cel al antrenorului secund.
B.4.3 Indice primii cinci (5) jucători care vor incepe jocul prin marcarea acestora cu x in coloana de langă numărul fiecărui jucător.
B.4.4 Semneze foaia de arbitraj. Antrenorul echipei A va fi primul care va furniza aceste informaţii.
B.5 La inceputul jocului, scorerul va incercui „x”-urile cu care au fost marcaţi cei cinci (5) jucători ai fiecărei echipe care participă la inceperea jocului.
 
B.6 In timpul jocului, scorerul va inscrie cate un „x” in dreptul fiecărui jucător (fără a-l incercui) care intră in joc in calitate de inlocuitor.
B.7 Minute de intrerupere
B.7.1 Inregistrarea unui minut de intrerupere pentru fiecare perioadă de joc sau prelungire se va face inscriind un „X” mare in căsuţele special destinate ale fiecărei echipe.
B.7.2La sfarşitul fiecărei perioade de joc sau prelungiri, spaţiile neutilizate vor fi barate cu două linii paralele orizontale, trasate in interiorul lor.
B.8 Greşeli
B.8.1 Greşelile jucătorilor pot fi personale, tehnice,inesportive sau descalificatoare şi vor fi inregistrate in contul jucătorului.
B.8.2 Greşelile antrenorului, antrenorului secund, inlocuitorilor şi ale insoţitorilor pot fi greşeli tehnice sau descalificatoare şi vor fi inregistrate in contul antrenorului. 
B.8.3 Toate greşelile trebuie inregistrate astfel :
B.8.3.1  O greşeală personală va fiinotată cu „P”.
B.8.3.2  O greşeală tehnică a jucătorului va fiinotată cu „T”.
B.3.3.3  O greşeală tehnică care sancţionează atitudineainesportivă personală a antrenorului va fi notată cu „C”. O a doua greşeală tehnică similară trebuie, de asemenea, să fie inscrisă cu „C” iar in următorul spaţiu se va inscrie „D”.
B.8.3.4 O greşeală tehnică acordată antrenorului pentru oricare alt motiv se vainota cu „B”. B.8.3.5  O greşeală nesportivă va fiinotată cu „U”. A doua greşeală nesportivă comisă de acelaşi jucător va fi notată tot cu „U” iar spaţiile rămase libere se vor completa cu „D”.
B.8.3.6  O greşeală descalificatoare se va nota cu „D”.
B.8.3.7  Orice greşeală care implică una sau mai multe aruncări libere va avea notate in dreptul literelor „P”, „T”, „C”, „B”, „U” sau „D”, cifrele 1, 2 sau 3 in funcţie de numărul de aruncări libere acordate.
B.8.3.8  Toate greşelile sancţionate impotriva ambelor echipe care implică sancţiuni similare anulate reciproc, in conformitate cu Art.42 (Situaţii speciale) se vorinota cu un „c” mic alături de literele „P”, „T”, „C”, „B”, „U” sau „D”.
B.8.3.9  La sfarşitul fiecărei perioade, scorerul va trage o linie orizontală groasă intre spaţiile care au fost folosite şi cele care nu au fost folosite.
La sfarşitul jocului, scorerul va trage o linie groasă orizontală in mijlocul spaţiilor
Rămase nefolosite.
B.8.3.10 Exemple de greşeli descalificatoare :
 Greşelile descalificatoare dictate impotriva antrenorilor, antrenorilor secunzi, insoţitorilor sau inlocuitorilor pentru părăsirea zonei băncii (Art.39) vor fi inregistrate după cum se arată mai jos. In căsuţele rămase libere, in dreptul persoanei descalificate se va inscrie un „F”.
Dacă este descalificatinumai antrenorul :
 
Dacă este descalificatinumai antrenorul secund :

Dacă sunt descalificaţi antrenorul principal şi antrenorul secund :
 
Dacă inlocuitorul are mai puţin de patru (4) greşeli, atunci se va inscrie un „F” in toate căsuţele rămase libere :
 
Dacă este a cincea (5) greşeală a inlocuitorului, atunci se va inscrie un „F” după ultima căsuţă :
 
Dacă jucătorul descalificat avea deja cinci (5) greşeli personale se va inscrie un „F” după ultima căsuţă :
 
In plus faţă de exemplele de mai sus sau dacă este descalificat un insoţitor, se va inscrie o greşeală tehnică in rubrica antrenorului :
 
Notă : Greşelile tehnice sau descalificatoare conform Art. 39 nu se adună la greşelile de echipă.
B.8.3.11 O greşeală descalificatoare impotriva unui inlocuitor (excepţie Art.39) se va inregistra astfel :
 
Şi

B.8.3.12O greşeală descalificatoare dictată impotriva unui antrenor secund (excepţie Art.39) va fi inregistrată astfel .
 
B.8.3.13O greşeală descalificatoare dictată impotriva unui jucător după ce acesta a comis cinci greşeli (excepţie Art.39) va fi inregistrată astfel :

Şi

B.9 Greşeli de echipă
B.9.1 Pentru fiecare perioadă sunt prevăzute pe foaia de arbitraj (imediat sub numele echipei şi deasupra numelor jucătorilor) 4 spaţii pentru inregistrarea greşelilor de echipă.
B.9.2 De fiecare dată cand un jucător comite o greşeală personală, antisportivă, tehnică sau descalificatoare, scorerul va inregistra această greşeală in dreptul echipei jucătorului vinovat, inscriind un „X” mare in spaţiile corespunzătoare.

B.10 Evoluţia scorului
B.10.1 Scorerul va inregistra evoluţia continuă a scorului prin insumarea punctelor marcate de cele două echipe.
B.10.2 Există in foaia de arbitraj 4 coloane destinate evoluţiei scorului.
B.10.3 Fiecare coloană este impărţită in 4 coloane mai mici. in stanga două coloane pentru echipa „A” iar in dreapta două pentru echipa „B”. In spaţiile centrale se inscrie evoluţia scorului (160 puncte) pentru fiecare echipă.
Scorerul va trebui :
• In primul rand, să tragă o linie diagonală (/) pentru fiecare coş marcat şu un punct (.) pentru fiecare aruncare liberă reuşită. Prin aceasta se va determinainumărul total de puncte acumulate de echipă.
• Apoi, in spaţiul rămas liber pe aceeaşi parte a noului total (/ sau .) scorerul trebuie să inscrie numărul jucătorului care a marcat.
B.11 Evoluţia scorului. Instrucţiuni suplimentare
B.11.1 Un coş de 3 puncte reuşit de un jucător va fi inregistrat Incercuind numărul jucătorului in coloana corespunzătoare.
B.11.2 Un coş reuşit de o echipă in propriul coş va fi inregistrat ca reuşit de căpitanul echipei adverse.
B.11.3 Punctele reuşite atunci cand mingeainu a pătruns in coş vor fi inregistrate ca marcate de jucătorul care a aruncat la coş.
B.11.4 La sfarşitul fiecărei perioade, scorerul va incercui cu o linie groasă (o) ultima cifră a punctelor reuşite şi va trasa o linie groasă sub cifra scorului şi a numărului jucătorului care a reuşit ultimele puncte.
B.11.5 La inceputul fiecărei perioade şi a eventualelor prelungiri, scorerul va continua procedura descrisă, incepand de la locul intreruperii.
B.11.6De fiecare dată cand este posibil, scorerul va verifica evoluţia scorului inregistrată in foaia de arbitraj cu cel inregistrat pe tabela de scor. Dacă sunt neconcordanţe iar scorul din foaia de arbitraj este corect, scorul de pe tabelă se va modifica conform celui din foaia de arbitraj. Dacă există un dubiu sau una din echipe are obiecţii in privinţa corectării, scorerul va informa arbitrul principal imediat ce mingea devine moartă şi cronometrul oprit.

Diagrama 12. Evoluţia scorului 

B.12 Evoluţia scorului : Bilanţ
B.12.1La sfarşitul jocului, scorerul va trasa două linii groase orizontale sub cifra finală a punctelor fiecărei echipe şi a numărului jucătorului care a reuşit ultimele puncte. Apoi, va bara cu o diagonală cifrele rămase nefolosite de fiecare echipă.
B.12.2 La sfarşitul fiecărei perioade şi a eventualelor prelungiri, scorerul va inscrie scorul obţinut de fiecare echipă in partea  de jos a foii de arbitraj, in rubrica indicată.
B.12.3 La sfarşitul jocului, scorerul va inregistra scorul final şi  numele echipei caştigătoare.
B.12.4 Scorerul va inscrieinumele său cu MAJUSCULE pe foaia de arbitraj şi pe cel al asistentului de scorer, al cronometrorului şi al operatorului de douăzeci şi patru secunde.
 
Diagrama 13 – Bilanţul

B.12.5 După ce foia de arbitraj a fost semnată de arbitrii secunzi, arbitrul principal va fi ultimul care va semna, după ce o va aproba. Această ultimă semnătură reprezintă incheierea administrării şi conexiunii intre oficiali şi joc.
Notă : Atunci cand unul dintre căpitanii echipelor semnează foaia de arbitraj la rubrica de   protest, oficialii de la masă şi arbitrii secunzi vor rămane la dispoziţia arbitrului principal pană cand acesta le va permite să plece.

Diagrama 14  Partea inferioară a foii de arbitraj

C. PROCEDURA IN CAZ DE PROTEST

Dacă in timpul unei competiţii oficiale IWBF, o echipă consideră că a fost defavorizată prin deciziile unui oficial (arbitru principal sau arbitri secunzi) sau ca urmare a unui eveniment oarecare survenit in timpul jocului, se va proceda de maniera următoare :
C.1 Imediat după sfarşitul jocului, căpitanul echipei in cauză, va informa arbitrul principal că echipa sa contestă rezultatul final şi va semna in foaia de arbitraj, in spaţiul special destinat, numit „Semnătura căpitanului in caz de protest”.
 Pentru ca protestul să fie valid este necesar ca reprezentantul oficial al echipei să confirme in scris, in termen de 20 minute de la terminarea jocului, această reclamaţie.
 Explicaţii detaliate nu sunt necesare. Este suficient să fie scris : federaţia naţională  (sau clubul) X protestează impotriva rezultatului jocului dintre echipele X şi Y. După aceea el trebuie să depună suma echivalentă a 500 USD reprezentantului IWBF sau reprezentantul Comitetului Tehnic al competiţiei, ca garanţie.
 Federaţia naţională sau clubul in cauză va expedia reprezentantului IWBF sau Preşedintelui Comitetului Tehnic al competiţiei textul protestului in decurs de o oră de la incheierea jocului.
 Dacă protestul a fost acceptat, suma depusă ca garanţie va fi returnată.
C.2 Comisarul sau arbitrul principal va expedia, in decurs de o oră de la incheierea jocului, un raport asupra incidentului care a generat protestul reprezentantului IWBF sau Preşedintelui Comitetului Tehnic al competiţiei.
C.3 Dacă federaţiainaţională sau clubul in chestiuneinu este satisfăcut(ă) de rezultatul protestului, se poate adresa Juriului de Apel.
 Pentru ca acest apel să fie valid, el trebuie să fie făcut in scris, in decurs de douăzeci (20) minute de primirea deciziei anterioare şi va fi insoţit de depunerea unei sume  echivalente a 1.000 USD, ca garanţie.
 Juriul de Apel va judeca reclamaţia iar decizia sa va fi definitivă.
C.4 Imaginile video, filmările, fotografiile sau orice alt echipament vizual, electronic, Digital nu vor fi utilizate pentru a determina sau schimba rezultatul unui joc. Folosirea acestor echipamente se va realiza numai pentru a determina responsabilităţile in cazul unor abateri disciplinare sau ca scop educativ, după terminarea jocului.

D CLASAMENTUL ECHIPELOR

D.1 Procedura
 Echipele vor fi clasificate in concordanţă cu victoriile şi pierderile inregistrate, şi anume : două (2) puncte pentru fiecare meci caştigat, un (1) punct pentru fiecare meci pierdut (inclusiv in condiţii speciale) şi zero (0) puncte pentru fiecare meci pierdut prin neprezentare.
D.1.1 Dacă două echipe sunt la egalitate in acest clasament, rezultatul intalnirii(lor) dintre ele va fi folosit pentru determinarea clasamentului.
D.1.2 Dacă totalul punctelor marcate şi primite in intalnirile directe este acelaşi, clasamentul se va intocmi prin coşaveraj in baza rezultatului tuturor jocurilor pe care cele două echipe le-au disputat in grupă.
D.1.3 Dacă mai mult de două echipe sunt la egalitate in clasament, va fi alcătuit un al doilea clasament ţinand seamainumai de rezultatul meciurilor jucate intre echipele aflate la egalitate.
D.1.4 Dacă şi după ce a fost intocmit cel de al doilea clasament egalitatea persistă, clasamentul se va determina prin coşaveraj ţinand seama numai de rezultatul jocurilor dintre echipele in cauză.
D.1.5 Dacă egalitatea persistă in continuare, locul fiecăruia va fi determinat prin coşaveraj alcătuit in baza rezultatelor inregistrate la toate jocurile pe care ele le-au disputat in grupă.
D.1.6 Dacă in orice fază şi după ce s-a aplicat procedura menţionată mai sus, o egalitate multiplă a fost redusă şi au mai rămas la egalitateinumai două echipe, procedura D.1.1 şi D.1.2 va fi aplicată.
D.1.7 Dacă egalitatea a fost redusă la mai mult de două echipe, procedura incepand cu D.1.3 va fi repetată.
D.1.8 Coşaverajul va fi calculat intotdeauna prin impărţire.
D.2 Excepţii :
 Dacă la o competiţie iau parteinumai trei echipe şi clasamentulinu se poate intocmi prin procedura menţionată mai sus (coşaverajul prin impărţire este identic), clasamentul se va intocmi ţinand seama deinumărul cel mai mare de puncte marcate de echipe.