SECŢIUNEA 1 REGULI PENTRU TENISUL DE MASĂ PARALIMPIC:

Tenisul de masă trebuie practicat conform regulilor şi regulamentelor Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă (ITTF), stabilite în Manual, CU EXCEPŢIA următoarelor amendamente, excepţii şi modificări:

1.1 REGULI PENTRU JOCUL ÎN CĂRUCIOR

1.1.1 JOCUL DE SIMPLU

1.1.1.1 Jocul va fi let

1.1.1.1.1 Dacă la serviciu mingea părăseşte masa prin oricare din liniile laterale din partea jucătorului la primire (după ce sare o dată sau de mai multe ori).

1.1.1.1.2 Daca la serviciu mingea, după ce sare în partea jucătorului la primire, revine în direcţia fileului.

1.1.1.1.3 Dacă la serviciu mingea se opreşte pe suprafaţa de joc din partea jucătorului la primire, sau

1.1.1.2 Dacă jucătorul la primire loveşte mingea înainte ca aceasta să depăşească o linie laterală sau să sară a doua oară pe suprafaţa de joc din partea sa, serviciul va fi considerat corect şi jocul nu va fi let.

1.1.1.3 Dacă arbitrul consideră că jucătorul la serviciu serveşte intenţionat mingi rapide let înainte de a servi corect, acest lucru trebuie penalizat prin utilizarea sistemului  de puncte de penalizare ITTF (regulamentul ITTF 3.5.2).
 
1.1.1.3 Conform regulii ITTF 2.6.6, arbitrul poate relaxa condiţiile de serviciu dacă acesta consideră că efectuarea corespunzătoare a serviciului este împiedicată de o dizabilitate fizică. Această regulă va fi aplicată întotdeauna în cazul jucătorilor din clasa 1 şi clasa 2.

1.1.1.4 Fişa de clasificare a jucătorului conţine o secţiune care indică limitele pe care un jucător le poate avea în îndeplinirea condiţiilor pentru un serviciu corect.

1.1.2 JOCUL DE DUBLU

1.1.2.1 Jocul va fi let:

1.1.2.1.1 Dacă la serviciu mingea, după ce sare în partea jucătorului la primire, revine în direcţia fileului sau

1.1.2.1.2 dacă la serviciu mingea se opreşte pe suprafaţa de joc din partea jucătorului la primire.

1.1.2.2 Dacă jucătorul la primire loveşte mingea înainte ca aceasta să atingă a doua oară  suprafaţa de joc din partea sa, serviciul trebuie considerat corect.

1.1.2.3 La dublu, jucătorul la serviciu va efectua mai întâi un serviciu corect conform regulii 2.6 ITTF, cu excepţiile menţionate mai sus, iar jucătorul la primire va returna corect serva, după care oricare din cei doi jucători ai fiecărei perechi pot efectua retururi corecte.

1.1.2.4 În timpul jocului, nicio parte a căruciorului unui jucător nu trebuie să depăşească prelungirea imaginară a liniei de centru a mesei. În caz contrar, arbitrul va acorda punctul echipei oponente.

1.1.3 DEFINIŢII:

1.1.3.1 Mâna cu paleta este mâna în care este ţinută sau de care este legată paleta.

1.1.3.2 Mâna liberă este mâna în care nu este ţinută sau de care nu este legată paleta.

1.1.3.3 Un jucător loveşte mingea dacă o atinge în timpul jocului cu paleta ţinută în mână sau legată de aceasta sau cu mâna sub nivelul încheieturii.

1.1.3.4 Dacă jocul nu este let, un jucător va câştiga un punct dacă:

1.1.3.4.1 Oponentul său atinge suprafaţa de joc cu mâna libera,
sau

1.1.3.4.2 Oponentul său nu menţine un contact minim (cu partea posterioară a coapsei) cu perna (pernele) căruciorului când mingea este în joc.

1.1.3.5 Mai exact, un jucător poate atinge masa cu mâna cu paleta pentru a-şi restabili echilibrul numai după jucarea unei mingi şi dacă masa nu se mişcă. Jucătorul nu are voie să folosească masa ca un suport suplimentar înainte de a atinge mingea.

1.1.4 CĂRUCIOARE

1.1.4.1 Cărucioarele trebuie să aibă cel puţin două roţi mari şi o roată mică.

1.1.4.2 Pot fi aplicate suporturi pentru picioare dacă este necesar, dar dacă suportul sau piciorul atinge podeaua în timpul jocului, oponentul jucătorului va puncta.

1.1.4.3 La probele de echipe şi pe clase, nu poate fi legată de scaun nicio parte a corpului mai sus de genunchi, pentru că aceasta ar putea ameliora echilibrul. Totuşi, dacă un jucător necesită legarea din motive medicale, acest lucru trebuie notat pe fişa sa de clasificare şi va fi luat în considerare la evaluarea clasei jucătorului. În probele open, va fi permisă legarea, precum şi alte ajutoare.
1.1.4.4 Înălţimea uneia sau a maximum două perne este limitată la 15 cm în condiţii de joc, fără alte modificări ale căruciorului.

1.1.4.5 Dacă un jucător trebuie să utilizeze o centură (în jurul taliei) şi/sau un corset din cauza dizabilităţii sale, el trebuie să demonstreze că acestea sunt necesare. Jucătorul trebuie să-i atragă atenţia Clasificatorului Oficial asupra utilizării unui astfel de echipament pentru clasificarea iniţială sau revizuirea clasificării. Permisiunea utilizării centurii şi/sau corsetului va fi acordată în următoarele condiţii:
 
1.1.4.5.1 permanent – acest lucru trebuie specificat pe fişa de clasificare internaţională a jucătorului (ICC) de către Clasificatorul Oficial în competiţia relevantă.

1.1.4.5.2 temporar – jucătorul trebuie să ofere o explicaţie completă de la medicul său, care trebuie să certifice perioada pentru care este necesară centura şi/sau corsetul. Acest certificat trebuie semnat şi datat de către medic şi înmânat Clasificatorului Oficial în competiţia relevantă. Jucătorul trebuie să raporteze acest lucru arbitrului înainte de începerea competiţiei la care participă.

1.1.4.6 Dacă se adaugă structuri de suport la cărucior, fixate sau nu de acesta (cu excepţia pernelor), jucătorii trebuie să solicite clasificarea sau reclasificarea în acest cărucior modificat. Toate modificările căruciorului fără reclasificarea şi autorizaţia specificată pe ICC vor fi considerate neregulamentare, iar jucătorul va fi descalificat.

1.1.5 ECHIPAMENTUL ŞI CONDIŢIILE DE JOC

1.1.5.1 Mesele trebuie să permită accesul cărucioarelor fără obstrucţionarea picioarelor jucătorilor şi accesul a două cărucioare pentru jocul de dublu.
 
1.1.5.2 Picioarele meselor trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 40 cm de linia de terminare a mesei pentru jucătorii în cărucior. 

1.1.5.3 În timpul jocului, pot fi purtaţi pantaloni de trening; totuşi, nu se vor purta blugi în timpul jocului.

1.1.5.4 Pentru jocul în cărucior, spaţiul de joc poate fi redus, dar nu va avea o lungime mai mică de 8 m şi o lăţime mai mică de 7 m.
 
1.1.5.5 În principiu, este acceptabilă o podea de beton pentru probele în cărucior.

1.1.6 COMPORTAMENTUL ÎN TIMPUL MECIULUI

1.1.6.1 Cu excepţia autorizaţiei speciale a arbitrului, jucătorii trebuie să lase paletele pe masă în timpul pauzelor. În toate cazurile în care paleta este legată de mână, arbitrul va permite jucătorilor menţinerea paletei legate în timpul pauzelor.

1.1.6.2 Arbitrul trebuie să-i permită unui jucător un timp adecvat de recuperare medicală, după consultarea clasificatorului sau a medicului în timpul competiţiei, dacă jucătorul este incapabil să joace temporar datorită naturii dizabilităţii sau stării sale.

1.2 REGULI PENTRU JOCUL ÎN PICIOARE

1.2.1 Nu există excepţii de la regulile pentru tenisul de masă pentru jucătorii în picioare cu dizabilităţi. Toţi jucătorii vor juca în conformitate cu regulile şi reglementările ITTF stabilite în secţiunea 2 a acestui manual.
 
1.2.2 Pe fişele de clasificare există o secţiune care indică limitele unui jucător în efectuarea unei serve corecte.

1.2.3 Dacă un jucător trebuie să utilizeze o centură (în jurul taliei) şi/sau un corset din cauza dizabilităţii sale, jucătorul trebuie să demonstreze că acestea sunt necesare.

Jucătorul trebuie să-i atragă atenţia Clasificatorului Oficial asupra utilizării unui astfel de echipament pentru clasificarea iniţială sau revizuirea clasificării. Permisiunea utilizării centurii şi/sau corsetului va fi acordată în următoarele condiţii:

1.2.3.1 permanent – acest lucru trebuie specificat pe fişa de clasificare internaţională a jucătorului (ICC) de către Clasificatorul Oficial în competiţia relevantă.

1.2.3.2 temporar – jucătorul trebuie să ofere o explicaţie completă de la medicul său, care trebuie să certifice perioada pentru care este necesară centura şi/sau corsetul. Acest certificat trebuie semnat şi datat de către medic şi înmânat Clasificatorului Oficial în competiţia relevantă. Jucătorul trebuie să raporteze acest lucru arbitrului înainte de începerea competiţiei la care participă.

1.2.4 ECHIPAMENTUL

În timpul jocului, pot fi purtaţi pantaloni de trening; totuşi, nu se vor purta blugi în timpul jocului.
 
2.2.3 CRITERII DE SELECŢIE PENTRU CAMPIONATELE MONDIALE

2.2.3.1 Scopul criteriilor de selecţie pentru Campionatele Mondiale este realizarea următoarelor:

2.2.3.1.1 Asigurarea participării la această competiţie a celor mai buni sportivi din lume.

2.2.3.1.2 Asigurarea participării la această competiţie a tuturor regiunilor lumii.

 2.2.3.1.3 Acordarea unui mic număr de wild carduri ITTF PTT pentru a asigura şansa de participare a unor tinere speranţe la această competiţie.

2.2.3.1.4 Asigurarea unui număr de wild carduri pentru jucătorii asociaţiei care organizează această competiţie.

2.2.3.2 Criteriile se aplică în următoarea ordine:

 2.2.3.2.1 30% din sportivii individuali vor fi selectaţi pe baza competiţiilor regionale de calificare ţinute în anul dinaintea Campionatelor Mondiale (Europa, Pan-America, Asia & Oceania şi Africa). Campionul regional al unei probe individuale pe clase este automat calificat pentru Campionatele Mondiale.

2.2.3.2.2 60% din participanţi sunt selectaţi pe baza clasificării internaţionale.

2.2.3.2.3 ITTF PTT poate utiliza ultimele 10% pentru wild carduri şi jucători pentru proba de echipe.

2.2.3.2.4 Fiecare jucător selectat pentru proba de echipe va juca de asemenea în proba de simplu.

2.2.3.3 Jucătorii pentru proba de echipe: pe baza jucătorilor individuali selectaţi, ITTF PTT va evalua lista de selecţie pentru a identifica naţiunile care pot forma o echipă în probele de echipe. Dacă o naţiune are un jucător foarte puternic calificat deja pentru o probă individuală şi un jucător de o valoare aproape similară necalificat, naţiunea respectivă va fi întrebată dacă doreşte să selecteze un jucător pentru a forma o echipă în acea proba. Acest proces va fi repetat pentru a selecta numărul de echipe necesar pentru probele de echipe.

2.2.3.4 Credit competiţional

2.2.3.4.1 Creditul competiţional şi durata perioadei de realizare a acestuia vor fi determinate de Ofiţerul responsabil cu selecţia, cu 24 de luni înainte de data Campionatelor Mondiale sau a JP. 

2.2.3.4.2 Pentru a fi eligibil pentru selecţie, jucătorul trebuie să realizeze creditul competiţional în timpul perioadei stabilite. 
2.2.3.4.3 Campionatele regionale, Campionatele Mondiale şi JP nu sunt luate în considerare pentru realizarea creditului competiţional. 

2.2.3.5 Selecţia pentru Campionatele Mondiale trebuie aprobată de ITTF şi PTT EC.

2.6.2 Probe: Este necesară participarea la următoarele probe pentru constituirea factorului aprobat pentru Campionate, 80, 50 sau 40: 

2.6.2.1 Probe de echipe masculin şi feminin la clasele 1-5, clasele 6-10. O echipă per ţară la fiecare clasă pentru competiţiile Fa 50-100. Înscrierea a patru echipe va fi considerată o competiţie.

2.6.2.2 Probe de simplu masculin şi feminin la clasele 1-5, clasele 6-10.

2.6.2.3 Probe open de simplu masculin şi feminin la clasele 1-5 şi 6-10.

2.6.3 Note:

2.6.3.1 Dacă o probă este suprimată de către organizator de comun acord cu Divizia ITTF PTT, de exemplu datorită numărului redus de participări, aceasta nu va fi reintrodusă la Campionate, chiar dacă sunt prezenţi un număr suficient de jucători.
 
2.6.3.2 În toate probele, de echipe, simplu şi open, se va disputa un meci pentru medalia de bronz de către semifinaliştii care au pierdut dacă proba are un baraj în faza a doua.

2.6.3.3 Dacă există mai puţin de patru echipe/jucători într-o probă, DT poate opta pentru transformarea probei într-o probă de clasament. Această probă se dispută în acest caz doar pentru puncte în clasament. Jucătorii nu pot obţine puncte de bonus la o astfel de probă. Aceasta se aplică tuturor competiţiilor factor 20, 40 şi 50.

2.6.3.5 Numărul ideal de jucători din clase combinate la toate competiţiile (nu campionate) este decis de arbitru împreună cu DT pentru a asigura numărul ideal pentru sistemul de joc cu minimum 1 jucător din fiecare clasă, incluzând clasa situată cel mai jos.
 
2.6.3.6 Pentru probele factor 20 – 100, numărul maxim de jucători poate fi 5.

Dacă există peste 5 jucători, TREBUIE acordată prioritate grupelor de 4 jucători.

2.6.3.7 Jucătorii din clasa 1 la competiţiile factor 40 pot participa împreună cu alţi jucători din alte ţări la proba de echipe de clasa 1, dar nu la o probă combinată de clasa 1-2.

2.6.3.8 Pentru competiţiile factor 20, organizatorii pot acorda medalii jucătorilor dintr-o probă de clasament.

2.6.3.9 Probele open de simplu sunt disputate primele la toate competiţiile ITTF PTT aprobate.

2.6.4 Formatul de joc

2.6.4.1 Probele de echipe – pe clase:

2.6.4.1.1 Numărul minim de înscrieri 4 echipe.

2.6.4.1.2 Maximum o echipă per ţară per probă pentru competiţiile Fa 40 şi peste acest factor. Ţara gazdă poate avea 2 echipe per probă la Fa 40.

2.6.4.1.3 Un număr maxim de 4 jucători per echipă în întreaga probă.

2.6.4.1.4 Proba din faza 1 a competiţiei Fa 50 se va juca pe grupe în sistem round robin. Numărul de echipe din aceste grupe va fi egal când acest lucru este posibil, dar nu va fi mai mic de 3 echipe per grupă.
Dacă există patru sau mai multe echipe în competiţii Fa 20 şi Fa 40, proba de echipe trebuie jucată în sistem knock-out.

2.6.4.1.5 Numărul de grupe va fi decis de către DT şi arbitru împreună cu comitetul director al competiţiei. Dacă numărul de grupe decis la o competiţie nu este multiplu de 2 (ex. 2, 4 sau 8 etc.), câştigătorii din grupele cu echipele cel mai bine poziţionate în ordinea clasamentului vor avea bye în prima rundă a celei de-a doua faze în ordinea clasamentului.

2.6.4.1.6 Echipa câştigătoare şi cea de pe poziţia a doua din fiecare grupă vor avansa în faza a doua în competiţia Fa 50.

2.6.4.1.7 Cea de-a doua fază va fi jucată în sistem knock-out.

2.6.4.1.8 Dacă există un număr suficient de înscrieri (minimum 48), se vor forma 16 grupe. În acest caz, doar câştigătorii vor avansa în faza a doua.

2.6.4.1.9 Sunt acceptate echipe din clase mixte, dar echipa trebuie să joace în clasa jucătorului din clasa superioară (ex. dacă un jucător din clasa 2 şi unul din clasa 3 joacă împreună, ei joacă în clasa 3). Unul din jucătorii nominalizaţi trebuie să fie de aceeaşi clasă ca şi proba şi trebuie să joace ca jucător de simplu. Totuşi, se va renunţa la această regulă dacă clasele sunt combinate datorită numărului mic de înscrieri, dacă nu s-a înscris deja o echipă pentru această clasă. Niciun jucător nu poate reprezenta mai mult de o echipă în niciun campionat.

2.6.4.1.10 Meciul de echipe se va termina la câştigarea diferenţei necesare de puncte.

2.6.4.2 Probele de clasă – pe clase:

2.6.4.2.1 Numărul minim de înscrieri 4 jucători.

2.6.4.2.2 Proba va fi jucată pe grupe în sistem round robin.

2.6.4.2.3 Numărul de jucători din grupe va fi egal când acest lucru este posibil, dar nu va fi mai mic de 3 jucători per grupă; se va acorda prioritate grupelor de 4 jucători.

2.6.4.2.4 Echipa câştigătoare şi cea poziţionată pe locul 2 din fiecare grupă vor avansa în faza a doua.

2.6.4.2.5 Cea de-a doua fază va fi jucată în sistem knock-out.

2.6.4.2.6 Numărul de grupe va fi decis de către DT şi arbitru împreună cu comitetul director al competiţiei. Dacă numărul de grupe decis la o competiţie nu este multiplu de 2 (ex. 2, 4 sau 8 etc.), câştigătorii din grupele cu echipele cel mai bine poziţionate vor avea bye în prima rundă a celei de-a doua faze în ordinea clasamentului.

2.6.4.2.7 Dacă există cel puţin 48 de înscrieri pentru o probă, se vor forma 12/16 grupe. În acest caz, doar câştigătorii vor avansa în faza a doua.

2.6.4.2.8 Un jucător poate juca doar în clasa indicată pe fişa sa de clasificare internaţională, cu excepţia cazului în care, datorită numărului mic de jucători, clasa sa va fi combinată cu următoarea clasă. În acest caz, jucătorii pot juca în competiţia din clasa superioară următoare.

2.6.4.2.9 Când probele sunt combinate datorită numărului mic de înscrieri la o probă şi combinaţia face ca o ţară să aibă un număr de jucători mai mare decât cel permis în proba combinată, comitetul de organizare va informa acea ţară că este acceptat doar numărul permis de sportivi într-o probă, iar înscrierea acestora pentru probă va fi revizuită conform regulamentului. Vezi regulamentele pentru fiecare factor de competiţie.
 
2.6.4.3 Probele open de simplu – masculin şi feminin – în cărucior şi în picioare (4
probe):

2.6.4.3.1 Probele vor fi jucate în sistem knock-out.

2.6.4.3.2 Nu există restricţii în ce priveşte numărul participanţilor din diferite ţări la aceste probe. Totuşi, participanţii trebuie să se fi înscris în probele de echipe şi/sau de clasă.
 
2.6.4.3.3 Semifinaliştii care pierd vor juca pentru locul al treilea şi medaliile de bronz.

2.6.4.4 Probele open de dublu – masculin şi feminin – în cărucior şi în picioare (4
probe):

2.6.4.4.1 Probele vor fi jucate în sistem knock-out.

2.6.4.4.2 Nu există restricţii în ce priveşte numărul participanţilor din diferite ţări la aceste probe. Totuşi, participanţii trebuie să se fi înscris în probele de echipe şi/sau de clasă.

2.6.4.4.3 Semifinaliştii care pierd vor juca pentru locul al treilea şi medaliile de bronz.

2.6.5 Stabilirea capilor de serie

2.6.5.1 Ultima listă publicată a clasamentului internaţional va sta la baza tuturor competiţiilor.

2.6.5.2 Numărul capilor de serie este decis de către arbitru, conform recomandării din manualul ITTF pentru Arbitrii de Competiţie.

2.6.5.3 Într-o probă de echipe, lista capilor de serie va fi elaborată prin combinarea punctelor de clasament ale celor mai buni doi jucători din echipă.

2.6.6 Lista clasamentului internaţional:

2.6.6.1 Lista clasamentului internaţional va fi revizuită după fiecare competiţie de clasament şi va fi publicată trimestrial, la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie si 1 octombrie.

2.6.6.2 Lista clasamentului internaţional este disponibilă pe website-ul ITTF PTT.

2.6.7 Sistemul de tragere la sorţi şi de joc în probele de echipe şi de clasă:

2.6.7.1 Tragerea la sorţi va fi efectuată de către comitetul de organizare, în prezenţa arbitrului şi a  DT (sau a unei persoane numite de ITTF PTT). Tragerea la sorţi pentru prima fază va fi realizată fie computerizat, fie manual.
2.6.7.2 Pot fi operate modificări ale tragerii la sorţi dacă un jucător este reclasificat, ţinându-se cont de următoarele considerente:

2.6.7.2.1 În competiţiile factor 20 – 50, modificările de clasificare nu vor deveni operaţionale mai devreme de 24 de ore înainte de tragerea la sorţi pentru orice competiţie. Juriul competiţiei are dreptul să modifice limita de timp la mai puţin de 24 de ore în condiţii speciale.

2.6.7.2.2 În competiţiile factor 80 – 100, toate modificările de clasificare efectuate înaintea sau în timpul competiţiei nu vor deveni operaţionale până la următoarea competiţie.

2.6.8 Procedura de tragere la sorţi
va urma procedura descrisă în Regulamentul ITTF şi va fi următoarea:

2.6.8.1 Numărul maxim de capi de serie din fiecare grupă este de 2.

2.6.8.2 Echipa/jucătorul cap de serie numărul 1 va fi plasat(ă) în grupa superioară din jumătatea superioară.

2.6.8.3 Echipa/jucătorul cap de serie numărul 2 va fi plasat(ă) în grupa inferioară din jumătatea inferioară.

2.6.8.4 Cei 2 capi de serie numărul 3 vor fi plasaţi în grupa inferioară din jumătatea superioară şi în grupa superioară din jumătatea inferioară.

2.6.8.5 Dacă mai rămân grupe libere, capii de serie numărul 4 şi 5 vor fi plasaţi în aceste grupe. Altfel, ei vor fi plasaţi în grupe deja ocupate de alţi capi de serie. Aceasta depinde de numărul de grupe.
 
2.6.8.6 Toţi ceilalţi jucători/echipe vor fi plasaţi în grupe.

2.6.8.7 Sistemul de joc pentru meciurile de echipe este sistemul original al Cupei Corbillon:

A vs X; B vs Y; dublu; A vs Y; B vs X. Perechea de dublu nu trebuie sa fie numită până în momentul disputării jocului. Capitanului echipei i se permite să utilizeze la dublu un alt jucător decât jucătorii numiţi pentru simplu.

2.6.8.8 Calcularea rezultatelor grupei se face conform Regulamentelor ITTF pentru Competiţiile Internaţionale.

2.6.8.9 Nu va exista o tragere la sorţi separată pentru a doua fază.

2.6.8.10 Niciun câştigător dintr-o grupă nu va juca cu un câştigător din altă grupă în prima rundă a fazei a doua.

2.6.8.11 În prima rundă a fazei a doua, niciun jucător/nicio echipă nu va juca cu un jucător/o echipă contra căruia/căreia a jucat în meciurile de grupă din prima fază.

2.6.8.12 Când joacă o singură grupă, câştigătorul va primi medalia de aur, locul 2 medalia de argint, iar locul 3 va primi medalia de bronz.

2.7 Alte probleme

2.7.1 Nerespectarea regulilor: dacă meciul nu se joacă dintr-un anumit motiv (boală, accidente, absenţa jucătorilor etc.), nu se acordă puncte de clasament. Dacă meciul a început, chiar dacă se joacă un singur punct, se acordă puncte.
Când un jucător nu se prezintă la o competiţie sau la un meci, acesta va fi penalizat prin scăderea din punctele de clasament pe care le-ar fi obţinut dacă ar fi jucat meciul la care nu s-a prezentat. Totuşi, aceasta ar afecta doar primul meci programat care nu s-a jucat de către jucătorul respectiv şi nu alte meciuri ulterioare din cadrul probei.
Reglementările pentru aplicarea acestei reguli sunt următoarele:

2.7.1.1 Înaintea competiţiei, un jucător

2.7.1.1.1 informează organizatorii şi DT înainte de efectuarea tragerii la sorţi că nu va participa
Nu se scad puncte

2.7.1.1.2 informează organizatorii după tragerea la sorţi că nu se va prezenta din motive independente de voinţa sa (anularea zborului, accidentare sau boala serioasă şi verificabilă [picior rupt, apendicită…], deces în familie…)
Nu se scad puncte

2.7.1.1.3 nu se prezintă, fără a-i informa pe organizatori
Da, Se scad puncte

2.7.1.2 În timpul competiţiei, un jucător

2.7.1.2.1 într-o anumită fază a probei nu joacă următorul meci programat în proba respectivă, cu excepţia cazului în care un clasificator/medic confirmă că acesta este accidentat Da, se scad puncte

2.7.1.2.2 nu poate începe un meci pentru că s-a constatat că paleta sa este neregulamentară şi nu are una de rezervă 
Da, se scad puncte

2.7.1.2.3 nu se prezintă la un meci din motive politice
Da, se scad puncte

2.7.1.2.4 nu se poate prezenta la un meci într-o competiţie pentru că s-a înscris în mai multe probe
Da, se scad puncte

2.7.1.2.5 nu se prezintă la o probă pentru că a fost descalificat pentru restul competiţiei pentru comportamentul său inadecvat în această sau altă probă
 Da, se scad puncte.

2.7.2 Amenzi pentru anularea înscrierii de către un jucător.

2.7.2.1 Când o cerere de anulare este primită cu 30 de zile înainte de începerea competiţiei, taxa de participare plătită pentru prima participare nu va fi rambursată.

2.7.2.2 Când o cerere de anulare de către un jucător este primită cu 10 zile sau mai puţin înainte de începerea competiţiei, taxa de participare plătită la prima participare + €100 euro din taxa pentru a doua participare nu vor fi rambursate, cu excepţia unor circumstanţe grave independente de voinţa jucătorului (accident sau boală serioasă şi verificabilă, deces în familie).

2.7.3 Amenzile pentru anularea competiţiei de către organizatori vor fi acoperite de contract.

Cum se calculează punctele în clasamentul internaţional (WRP) pentru competiţiile  internaţionale paralimpice de tenis de masă:

Punctele în clasamentul internaţional decid ordinea pe lista clasamentului internaţional conform clasei fiecărui jucător; cu cât un jucător se situează mai sus pe listă, cu atât are mai multe şanse de a fi selectat pentru Campionatele Internaţionale şi Jocurile Paralimpice.

Fiecare competiţie aprobată de IPTTC are FACTORUL ei. Prin multiplicarea „punctelor” obţinute în competiţie cu FACTORUL competiţiei se obţin „punctele de clasificare” atribuite în competiţie. De exemplu, dacă un jucător câştigă 2 puncte într-un meci şi factorul este 20, va primi 40 WRP pentru acel meci – dacă este un campionat regional, care are FACTORUL 50, va primi 100 de puncte pentru acelaşi meci câştigat. FACTORII sunt următorii: jocuri paralimpice = 100, campionate internaţionale = 80, campionate regionale = 50 (ex. Campionatele Europene), Altele sunt 40 şi 20 conform regulilor şi regulamentelor IPTTC.

Numărul de puncte obţinut într-un meci depinde de clasa (de la 1 la 10) în care joacă un sportiv. După cum se poate observa din tabelul de mai jos, clasele 4, 5, 9, 10 câştigă cele mai multe puncte, deci nu înseamnă că cei care au numărul cel mai mare de puncte sunt în mod necesar cei mai buni jucători. Depinde de ce loc ocupă jucătorul în clasa sa.

Bonus LDH: În probele de open, un jucător dintr-o clasă inferioară  învinge un jucător dintr-o clasă superioară ( Lower class player Defeats a Higher class), obţinând astfel un punct pentru fiecare discriminare de clasă.
Ex. Un jucător din clasa 2 câştigă 2 puncte suplimentare dacă învinge un jucător din clasa 4 la o probă de open.
Bonus LSF: Dacă 64 sau mai mulţi jucători participă la probe de open, semifinalistul care pierde (Losing Semi Finalist) va obţine un bonus de 5 puncte.
Bonus LQF: Dacă 64 sau mai mulţi jucători participă la probe de open, finalistul care pierde în sferturi (Losing Quarter Finalist) va obţine un bonus de 2,5 puncte.
Bonus pentru medalie: Pentru a obţine un bonus pentru medalie, este necesară cel puţin o victorie. Nu se acordă bonus pentru medalie dacă intră în probă mai puţin de 4 jucători.

Când un jucător participă la mai mult de 6 competiţii, doar cele mai bune 6 rezultate ale sale sunt reţinute pe lista de clasament. Punctele obţinute într-o competiţie factor 20 şi 40 sunt reţinute doar timp de 12 luni după competiţie. Dacă punctele sunt obţinute la jocurile paralimpice, ele sunt păstrate timp de 2 ani, iar cele obţinute la campionatele regionale sunt reduse anual cu 25%.

Sistemul de clasificare a jucatorilor de Tenis de Masa:

CLASA 1
Extensia cotului şi a mâinii se realizează printr-o mişcare de balansare iniţiată din umăr. Coordonarea mişcării braţelor este semnificativ diferită de cea a braţelor fără dizabilităţi. Toate mişcările trunchiului sunt realizate prin ţinerea căruciorului sau a coapsei cu o mână sau prin ţinerea spătarului scaunului cu cotul flexat.
PC: Cvadriplegie asimetrică sau simetrică. Tulburări severe de echilibru al trunchiului. Spasticitatea extremităţii superioare (Grad de spasticitate pentru tonusul muscular: 3-4).

CLASA 2
Extensia cotului este suficientă, iar mişcările mâinii sunt bine coordonate, dar fără forţă normală. Poziţionarea trunchiului se realizează în mod similar clasei 1 de jucători.
PC: Triplegie. Tulburări severe de echilibru al trunchiului. Spasticitatea extremităţii superioare (Grad de spasticitate pentru tonusul muscular: 2-3).

CLASA 3
În leziunile superioare (C8), pot apărea pierderi motorii minime la nivelul mâinii care ţine paleta, dar aceste pierderi nu sunt destul de semnificative pentru a afecta capacitatea în tenisul de masă. Uşoare modificări ale poziţiei trunchiului se realizează cu ajutorul mâinii libere, care ţine, împinge sau sprijină căruciorul sau coapsa. Partea inferioară a trunchiului este păstrată în contact cu spătarul scaunului. Mişcările posterioare ale braţului sunt reduse din cauza rotaţiei absente a trunchiului. Mişcările deliberate ale căruciorului sunt în majoritate dezavantajoase.
PC: Diplegie severă. Limitare minimă a controlului extremităţilor superioare. Tulburări moderate de echilibru al trunchiului. Spasticitate severă a extremităţilor inferioare (Grad de spasticitate pentru tonusul muscular: 4).
 
CLASA 4
În poziţie aşezată verticală, pot fi observate mişcări normale ale braţelor şi trunchiului. Mişcările trunchiului pentru a mări aria de cuprindere sunt posibile doar prin utilizarea braţului liber pentru sprijinirea, menţinerea sau împingerea căruciorului sau a coapsei. Mişcările deliberate ale căruciorului sunt posibile. Mişcarea anterioară a trunchiului nu este optimă când o mână este poziţionată anterior. Mişcările laterale nu sunt posibile fără ajutorul braţului liber.
PC: Diplegie moderată. Tulburări moderate de echilibru al trunchiului. Spasticitate moderată a extremităţilor inferioare (Grad de spasticitate pentru tonusul muscular: 3).

CLASA 5
Trunchiul poate fi flexat anterior sau ridicat în mod deliberat în plan sagital, fără utilizarea braţului liber. Pot fi observate acţiuni semnificative de împingere cu coapsele sau chiar cu labele picioarelor. Manipularea scaunului este optimă datorită bunei poziţionări anterioare şi posterioare a trunchiului. Se poate observa o anumită mişcare laterală.
 
PC: Uşoară diplegie. Probleme minime de echilibru al trunchiului. Uşoară spasticitate a extremităţilor inferioare. Imposibilitate de a juca în picioare.

DIFERENŢE PRINCIPALE ÎNTRE CLASELE l ŞI 2:
Absenţa extensiei active a cotului în clasa 1. Muşchii coordonatori ai braţului şi muşchii extensori ai mâinii trebuie să fie mai puternici în clasa 2. Contracţia flexorilor mâinii nu este controlată sau coordonată de către antagoniştii acestora (extensorii mâinii) în clasa 1.

DIFERENŢA PRINCIPALĂ ÎNTRE CLASELE 2 ŞI 3:
Jucătorii din clasa 3 au o mişcare ameliorată a trunchiului superior.

DIFERENŢA PRINCIPALĂ ÎNTRE CLASELE 3 ŞI 4:
Jucătorii din clasa 4 stau în poziţie aşezată liberă şi execută o rotaţie semnificativă a trunchiului când braţul care ţine paleta este deplasat la nivel maxim posterior.

DIFERENŢE PRINCIPALE ÎNTRE CLASELE 4 ŞI 5:
Jucătorii din clasa 5 îşi mişcă trunchiul în mod deliberat în plan sagital.
Jucătorii din clasa 4 prezintă lordoză lombară extremă când îşi ridică trunchiul.

AMPUTAŢI:
Toţi joacă în clasa 5, cu excepţia celor cu dezarticulaţie de şold şi a celor cu amputaţie dublă deasupra genunchiului, cu bonturi scurte (1/3 proximală), care pot juca în clasa 4.

CLASIFICAREA JUCĂTORILOR DE TENIS DE MASĂ ÎN PICIOARE

Clasa 6
Deficienţe severe ale picioarelor şi braţelor. Paralizie cerebrală (PC) severă – hemiplegie incluzând braţul care ţine paleta.
PC severă – diplegie incluzând braţul care ţine paleta. PC atetoidă (mişcări lente involuntare) severă. Lovituri sau echilibru anormal, mişcări reduse; amputaţii la nivelul braţului care ţine paleta şi al unui picior (ambelor picioare) sau la nivelul ambelor braţe şi al unui picior (ambelor picioare) sau dismelie similară; amputaţie dublă deasupra genunchiului; artrogripoza braţului care ţine paleta şi a unui picior (ambelor picioare) sau a ambelor braţe şi a unui picior (ambelor picioare); distrofia musculară a membrelor şi trunchiului sau alte dizabilităţi neuromusculare de tip comparabil; leziuni incomplete ale măduvei spinării de tip comparabil; jucători cu mânerul paletei ţinut în gură.

Clasa 7
12.3.1 Dizabilităţi foarte severe ale picioarelor (slab echilibru static şi dinamic)
12.3.1.1 poliomielită severă a ambelor picioare
12.3.1.2 amputaţie unilaterală deasupra genunchiului plus amputaţie unilaterală sub genunchi
12.3.1.3 leziune incompletă a măduvei spinării de tip comparabil
12.3.1.4 jucători cu dezarticulaţie de şold sau amputaţie deasupra genunchiului pe aceeaşi parte dominantă şi fără nici un sprijin, care joacă pe un singur picior
12.3.2 sau Dizabilităţi severe până la moderate ale braţului care ţine paleta
12.3.2.1 amputaţie deasupra cotului a braţului care ţine paleta sau a ambelor braţe
12.3.2.2 amputaţie unilaterală sub cot 1/3 din lungimea normală
12.3.2.3 artrogripoza braţului (ambelor braţe)
12.3.2.4 dismelie de tip comparabil
12.3.3 sau PC moderată: hemiplegie sau diplegie incluzând braţul care ţine paleta
12.3.3.1 uşoară dizabilitate a braţului care ţine paleta şi dizabilitate moderată a picioarelor
12.3.3.2 dizabilitate moderată a braţului care ţine paleta şi uşoară dizabilitate a picioarelor
12.3.4 sau Combinaţia dizabilităţii braţelor şi picioarelor, dintre care dizabilitatea la nivelul unui membru este mai puţin severă pentru a fi eligibil în Clasa 7.

Clasa 8
12.4.1 Dizabilitatea moderată a picioarelor
12.4.1.1 un picior nefuncţional
12.4.1.1.1 poliomielită la nivelul unui picior
12.4.1.1.2 amputaţie unilaterală deasupra genunchiului
12.4.1.1.3 rigiditatea şoldului şi genunchiului (împreună)
12.4.1.1.4 luxaţia de şold cu scurtare vizibilă poate fi încadrată în clasa 8 sau 9 în funcţie de gradul de funcţionalitate
12.4.1.1.5 dezarticulaţia de şold cu proteză funcţională este încadrată în clasa 8
12.4.1.1.6 rigiditatea şoldului poate fi mai gravă decât amputaţia deasupra genunchiului. Decizia încadrării în clasa 8 sau 7 (importantă este mişcarea liberă a părţii inferioare a coloanei şi bazinului. O amputaţie deasupra genunchiului cu un bont foarte scurt poate fi de asemenea încadrată în clasa 7)
12.4.1.2 ambele picioare cu dizabilităţi moderate
12.4.1.2.1 poliomielită
12.4.1.2.2 dublă amputaţie sub genunchi
12.4.1.2.3 leziune incompletă a măduvei spinării, spina bifida nivel S1
12.4.1.2.4 rigidatea ambilor genunchi clasa 7 sau 8 luată în considerare
12.4.2 sau Dizabilităţi moderate ale braţului care ţine paleta
12.4.2.1 amputaţie unilaterală sub genunchi cu lungimea bontului de peste 1/3, dar fără funcţionalitatea articulaţiei mâinii 
12.4.2.2 rigiditatea cotului în ce priveşte flexia-extensia şi pronaţia-supinaţia
12.4.2.3 rigiditatea umărului
12.4.3 sau PC moderată: hemiplegie sau diplegie cu funcţionalitatea braţului care ţine paleta
12.4.3.1 braţul care ţine paleta aproape normal, cu probleme moderate în ce priveşte mişcarea unui picior (ambelor picioare).

Clasa 9
12.5.1 Uşoare dizabilităţi ale picioarelor
12.5.1.1 poliomielită la nivelul unui picior (ambelor picioare), dar cu mişcări adecvate
12.5.1.1.1 amputaţie unilaterală sub genunchi
12.5.1.1.2 rigiditatea şoldului
12.5.1.1.3 rigiditatea genunchiului
12.5.1.2 artroza severă a şoldului (reducerea flexiei “sub 90°” cu diminuarea abducţiei şi rotaţiei interne faţă de normal)
12.5.1.3 artroza severă a genunchiului (atrofie şi reducerea amplitudinii  de mişcare)
12.5.1.4 spina bifida incompletă
12.5.2 sau Uşoară dizabilitate a braţului care ţine paleta
12.5.2.1 amputaţie la nivelul mâinii sau degetelor, amputaţie fără funcţionalitatea prizei
12.5.2.2 rigiditatea articulaţiei mâinii şi degetelor, fără funcţionalitatea prizei
12.5.2.3 mişcarea umărului sau cotului moderat redusă
12.5.3 sau Dizabilitatea severă a celuilalt braţ
12.5.3.1 amputaţie unilaterală deasupra cotului cu bont foarte scurt (nedepăşind 1/3)
12.5.3.2 leziune de plex brahial cu paralizia întregului braţ
12.5.4 sau Uşoară PC cu hemipareză sau monoplegie
12.5.4.1 braţul care ţine paleta aproape normal, cu minime probleme ale picioarelor

Clasa 10
12.6.1 Dizabilitate foarte uşoară a picioarelor
12.6.1.1 rigiditatea gleznei unilateral
12.6.1.2 amputaţia vârfului piciorului la nivelul metatarselor (1/3 minimă a piciorului)
12.6.1.3 (sub)luxaţie de şold
12.6.1.4 artroză moderată până la uşoară
12.6.1.5 poliomielită: pierderea a 10 puncte în forţa musculară la nivelul unei extremităţi inferioare
12.6.1.6 pierderea a 10 puncte la nivelul ambelor picioare nu este considerată ca întrunind criteriile de dizabilitate minimă 
12.6.2 sau Dizabilitate foarte uşoară a braţului care ţine paleta
12.6.2.1 amputaţia degetelor/dismelie cu priză funcţională
12.6.2.2 rigiditatea articulaţiei mâinii cu priză funcţională
12.6.2.3 atrofia mâinii sau a unei articulaţii a braţului
12.6.3 sau Dizabilitate severă până la moderată a celuilalt braţ
12.6.3.1 amputaţie unilaterală sub cot cu o lungime a bontului care nu depăşeşte jumătate din antebraţ
12.6.3.2 leziune de plex brahial cu unele funcţii reziduale
12.6.3.3 dismelie sau dizabilităţi similare pe o lungime nu mai mare de 1/2 din antebraţ
12.6.4 sau În ce priveşte coloana (vezi dizabilitatea minimă)